scrisoare-publica-a-jurnalului-national-catre-viviane-redingEuropenii sunt chemaţi anul viitor la alegerile europarlamentare. Rezultatul acestui scrutin va stabili noua configuraţie a Parlamentului European şi, în consecinţă, conducerile politice ale instituţiilor de decizie ale UE. Consiliul European va propune Parlamentului European pe şeful Comisiei Europene, care va fi ales de europalamentari. În consecinţă este foarte important şi pentru alegătorii din România să cunoască aceste mecanisme democratice, să fie edificaţi asupra candidaţilor şi alianţelor politice la nivel UE.

De aceea, Jurnalul Naţional începe o serie de scrisori deschise adresate unor politicieni care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru funcţiile importante din instituţiile Uniunii Europene. Prima dintre aceste scrisori publice este adresată doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie. Jurnalul

Naţional adresează Comisarului European întrebări menite să ne arate concepţia unui important politician.

 

Stimată doamnă

Viviane Reding, Având în vedere importantele alegeri de anul viitor şi faptul că dumneavoastră doriţi să candidaţi, potrivit informaţiilor publice, pentru un nou post de decizie în Comisia Europeană, vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări. Credem că acest demers, făcut în numele cititorilor Jurnalului Naţional, va permite edificarea electoratului în perspectiva alegerilor europarlamentare.

1. Este adevărat că aveţi o relaţie specială cu d-na Monica Macovei, care a afirmat în 2012 în plenul Parlamentului European că în România s-au furat 1,5 milioane de voturi la referendumul de destituire a preşedintelui, lucru care nu s-a confirmat însă a indus în eroare afirmaţiile parlamentarilor europeni, inclusiv pe ale dumneavoastră, care vorbiţi despre o criză constituţională care nu a existat?

2. Ştiţi că doamna Monica Macovei a fost procuror în timpul regimului comunist din România şi semna în alb mandate de percheziţie?

3. Cum catalogaţi faptul că OLAF şi-a exprimat profunda îngrijorare asupra faptului că autorităţile administrative şi judiciare relevante din România, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie, agenţia de plăţi, autoritatea de management, ministerle de linie, par să lucreze într-o manieră coordonată pentru a contracara investigaţiile OLAF. Această suspiciune se bazează pe o argumentaţie similară prezentată ca răspuns la cererile OLAF şi pe indiciile că anumite documente sunt distribuite între aceste autorităţi.

4. Care este venitul realizat de dumneavoastră lunar în poziţia pe care o ocupaţi?

5. La ce post doriţi să candidaţi în următoarea legislatură şi care sunt ţările care vă sprijină?

6. În cariera dvs. aţi fost ziaristă, preşedintă a Uniunii Ziariştilor din Luxemburg. Cum apreciaţi, din poziţia acutală, presiunile exercitate de o serie de autorităţi asupra Jurnalului Naţional şi a trustului de presă din care facem parte? Precizăm că în interiorul redacţiei, Serviciul Român de Informaţii a desfăşurat acţiuni operative, inclusiv prin plasarea de ofiţeri sub acoperire. Anterior, Administraţia Prezidenţială a inclus presa ca o vulnerabilitate la securitatea naţională.

7. Dumneavoastră aţi sugerat măsuri de reglementare suplimentare pentru presa din România. Autorităţile au înţeles acest mesaj printr-o înăsprire a relaţiilor cu mass-media. Procurorii au cerut o percheziţie de cinci zile în redacţia Jurnalului Naţional şi Antenei 3 după ce preşedintele Traian Băsescu le-a numit “guri de tun”. Ce mesaj de încurajare trimiteţi pentru ziariştii români care critică instituţia prezidenţială?

Cu deosebită stimă, Jurnalul Naţional.

Sursa: jurnalul.ro