4. Slujba religioasa de langa mormant

Slujba religioasa de lângă mormânt

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat și desfășurat în zilele de 5 și 25-26 septembrie 2017 două acțiuni de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba.

 

Obiectivul primei intervenții l-a constituit căutarea și descoperirea mormântului lui Andreșel Ioan, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950. După identificarea amplasamentului, acțiunea ulterioară a vizat deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale victimei.

ANDREȘEL IOAN s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877, fiind singurul băiat din cei trei copii ai familiei lui Andreșel Ioan și Maria. A fost căsătorit cu Chira Sofia (1885-1969), având împreună o singură fată, pe Maria (1904-1982). Familia Andreșel a avut o stare materială bună, astfel că după instaurarea regimului comunist autoritățile l-au catalogat drept chiabur.

După cum se cunoaște, în ziua de 4 martie 1949 tabăra partizanilor din organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, amenajată la Groși, un loc situat la circa 10 km nord-est de Bistra, a fost atacată de Securitate iar în urma confruntării armate au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat mulți au fost prinși, fiind condamnați ulterior la închisoare sau la moarte. Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă până la urmă au fost uciși în diverse împrejurări. În această situație s-au aflat Nicolae Selagea și Ihuț Traian, amândoi originari din satele zonei, care au fost urmăriți și până la urmă împușcați, primul în septembrie 1950 și al doilea în august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, considerați drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau influență asupra comunității, îndemnând oamenii să-i ajute pe partizani deoarece, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale iar regimul comunist din România își va găsi sfârșitul. Totodată, aceste persoane instigau pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949 prin care au fost arestate și condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție din Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane suspectate că ar fi acordat sprijin partizanilor. În urma anchetei efectuate s-a constatat că pentru situația creată la Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Andreșel Ioan, Pom Traian și Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reținuți, luându-se hotărârea ca cei trei să fie executați. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian și Trifa Iosif au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. Andreșel Ioan a fost ridicat de la locuința sezonieră ce o avea în zona Dosul Neagului, fiind dus până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi unde a fost împușcat. Cadavrele celor trei victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale partizanilor Selagea și Ihuț, precum și oameni care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună cruce sau un alt semn de recunoaștere.

Aceste crime au fost ordonate de către colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger), directorul D.R.S.P. Cluj, în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal operațiunile din teren. Conform documentelor existente, la această misiune criminală au participat locotenent Herța Vasile, sublocotenent Tăuțan Valentin, locotenent Popa Vasile și sublocotenent Cosman Gheorghe. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție, care urmează să fie identificate și verificate de instituțiile competente ale statului.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute de IICCMER în urmă cu mai mulți ani, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor precum și altor persoane care aveau informații despre evenimentele petrecute și mai ales despre localizarea mormintelor. Locul mormântului lui Andreșel Ioan a fost stabilit cu aproximație prin confruntări cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului în cursul acțiunii din 5 septembrie 2017.

Trupul victimei a fost înhumat într-o groapă săpată pe un teren aflat în pantă, adâncimea medie a acesteia fiind de cca. 0,70 metri. În groapă, scheletul a fost descoperit ca fiind așezat în poziția culcat pe spate, dispus pe direcția generală SE-NV, cu craniul orientat spre sud-est. Scheletul se afla într-o stare relativ precară de conservare, multe din componentele osoase din zona abdomenului și a toracelui fiind dizolvate și dispărute. S-au descoperit și câteva obiecte de inventar funerar pe care defunctul le avea asupra sa în momentul execuției (monede, nasturi, resturile unui creion), precum și rămășițe degradate provenite din vestimentație. Un aspect care a atras atenția a fost prezența pe fundul gropii a resturilor unui baston din lemn ce se afla lângă piciorul drept. Lucrul cel mai important este reprezentat de recuperarea din zona pieptului a două proiectile de glonț ce au fost reținute în trupul victimei, acestea reprezentând probe importante în dosarul de cercetare penală deschis de Parchetul Militar în cauza acestui omor.

După terminarea operațiunilor de cercetare arheologică, lângă groapa mormântului a avut loc o slujbă religioasă celebrată de părintele Ilie George Grecu de la Parohia Ortodoxă din Bistra. Apoi s-a procedat la înregistrarea și recoltarea probelor relevante pentru ancheta criminalistică, operațiune înfăptuită de agent-șef principal de poliție Florin Artene, tehnician criminalist în cadrul Poliției orașului Câmpeni. Au urmat constatările medico-legale asupra osemintelor aflate in situ, după care, împreună cu medicul legist, Daniel Dragotă, arheologii  au trecut la demontarea și recoltarea componentelor scheletice conservate, acestea fiind sortate, ambalate și predate Serviciului de Medicină Legală Alba pentru efectuarea investigațiilor de specialitate.

Cercetările în ambele etape de intervenție au fost efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile s-au desfășurat în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. Acţiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către rudele și urmașii victimei și de Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), implicarea și susținerea acordată de această instituție făcând practic posibilă desfășurarea cercetării în bune condițiuni.

Ilustrație foto: 1. Locul Poarta între Căi; 2. Dezvelirea osemintelor; 3. Rămășițele pământești ale lui Andreșel Ioan; 4. Slujba religioasă de lângă mormânt; 5. Cercetarea criminalistică la fața locului; 6-7. Demontarea și recuperarea osemintelor.

1. Locul Poarta intre Cai

Locul „Poarta între cai”

 ***

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

SURSA – IICCMER