Autor: Maria Radu Novac
Pe Gabriela Bădescu am cunoscut-o la Ciclova-Montană la o manifestare folclorică organizată în împrejurimile satului, de Primăria Oravița de care aparține satul. Gabriela e creator popular dotat de divinitate cu inspirație și talent. Dar să o lăsăm pe ea să se prezinte.
Maria Radu Novac: – Bună ziua, Gabriela. Ce alegi să ne spui despre tine?
Gabriela Bădescu: – Ce aș putea spune despre mine? Sunt un om simplu crescut în dragoste față de tot ceea ce reprezintă, tradiții, folclor și obiceiuri. Eu am păstrat casa părintească, moștenită de la mama mea, am adaugat construcții noi, am înfrumusețat locul pe care îl sfințesc. Micul meu muzeu de acasă, este deschis tuturor celor ce doresc să vadă costume populare autentice și obiecte vechi, de la elevi la cei ce vin pe Valea Carașului la Mănăstirile din Ciclova-Montană.
M.R.N.: – Ce înseamnă pentru tine Ciclova-Montană?
G.B.: – Satul meu Ciclova-Montană, este satul meu de suflet, rădacinile sunt adânc înfipte la casa părintească. De sat și de casă mă leaga multe amintiri frumoase, petrecute în vacanțele copilariei. Sunt dealuri și păduri cu liliac, mănastiri ortodoxe și catolice. Ma întorc cu drag de fiecare dată în satul meu.
M.R.N.: – În ce activități ești implicată la ora redactării dialogului?
G.B.: – Pe lângă activitățile mele actuale, în care am avut lansarea de carte ,,Potpurii” a d-nei profesoare Ariana Jianu, și la copii care au venit cu doamnele învățătoare la, ,,Săptămâna altfel” și i-am primit cu croafne (gogoși) ca o gazdă iubitoare de copii, particip la anumite evenimente, lucrez de ceva vreme la un proiect de suflet, să-mi creez un atelier de confecționarea podoabelor ce il am ca o pasiune și un hobby.
M.R.N.: – Ultima invitație în calitate de creator popular a fost la Etno TV Arad? Cu ce experiență te-ai întors de acolo?
G.B.: – Am fost invitată de realizatoarea emisiuni, Livia Argintaru și la Timișoara și la Arad, s-au făcut filmari cu interpreți populari, foarte frumos. Am prezentat podoabe din mărgele, brățări, inele, cercei, coliere. O impresie aparte, a fost oul cusut, frumos lucrat cu mărgeluțe colorate.
M.R.N.: – Ce te-a inspirat să colecționezi obiecte și costume populare pentru micul Muzeu din casa voastră de la Ciclova-Montană?
G.B.: – Inspiratia mea de a colecționa obiecte și costume populare de la Ciclova-Montana este o pasiune ce vine din frumusețea portului popular din Banat, din dorința de a păstra obiectele tradiționale vechi! Familia este alături de mine si ma susține, transmit dragostea mea fața de folclor , baiatului, fiicei si nepoatei mele din Austria. Nepoțica mea Eliza, este atat de atașata de sat, în toate vacanțele a stat la Ciclova și poarta cu fală și mândrie costumul popular. In micul meu muzeu se gasesc obiecte vechi cu o valoare emotionala și sufleteasca. Fiecare obiect din muzeu, fie că este o oala de pământ, un lămpaș, o strachină ori o cotrința, sunt valori de neprețuit pentru mine.
M.R.N.: – Care este piesa cea mai valoroasă? Sau care este cea mai dragă sufletului rău?
G.B.: – Toate obiectele sunt de mare valoare sentimentala pentru mine.
M.R.N.: – Cum ai adunat piesele din micul tău Muzeu?
G.B.: – Piesele din micul meu muzeu, unele le-am avut, altele le-am achiziționat ori mi-au fost oferite și de prieteni. Am în micul meu muzeu, piglais, oale de pământ, lămpașe, căni de lut, ulcioare si multe obiecte vechi. Iar manechinele, îmbracate în costume populare… Ion, are un costum popular tradițional deosebit de frumos și vechi cusut cu flori, alături de Ana cu un costum vechi și Ioana ce poartă ciupag si poale cu cotrință și opreg.
M.R.N.: – Ce proiecte ai pentru viitor?
G.B.: – Despre proiectul meu, în viitor sper să pot realiza un atelier de creație cu mărgelute. Voi participa la evenimente, răspund cu drag invitațiilor, asa cum am participat la lansarea de carte, a doamnei profesoare Radu Maria Novak.
M.R.N.: – Ești foarte activă pe grupuri folclorice. Ai inițiat un asemenea grup pe rețelele de socializare?
G.B.: – Port în suflet dragostea pentru folclor și tradițiile din satele bănățene, administrez grupul, ,,Dragu-mi că-s bănățan, mândru și fălos”, împreună cu prietena mea artista Mariana Blidariu, unde promovăm cu drag obiceiurile și valorile Banatului autentic! Este un grup frumos, în care se regăsesc cântece autentice cu artiști de fală! Promovăm poezia în grai și tot ce ține de tradițiile satului.
M.R.N.: – Ce te-a inspirat să începi să faci obiecte de podoabă din mărgele?
G.B.: – Frumusețea mărgelelor colorate și stralucirea a fost inspirația mea ca să lucrez podoabe. Faptul de a crea ceva unic și personalizat pentru nepoțica mea, chiar este o relaxare și o mare bucurie de a creea podoabe în diferite culori și combinații, mărgelute mari si mici, de sticla de lemn, la finalul lucrului sunt bijuterii frumoase.
M.R.N. – Care este procesul tău de creație pentru un model?
G.B.: – Procesul meu de creație pentru un model, sunt diferite tehnici, unele brățări sau coliere le fac la războiul de țesut anume, altele le croșetez și unele le cos cu silk cu ac foarte subțire pentru a trece prin mărgeluțe… este migalos și necesită atenție.
M.R.N. – Ai un model preferat? Care a fost cel mai cerut? Care a fost cel mai vândut?
G.B.: – Toate modelele îmi sunt dragi. Cel mai vandut model, a fost ghiocelul. Petalele se lucrează separat, apoi se montează, se lucrează mai dificil dar la final este o bijuterie.
M.R.N. – Ce sfaturi ai pentru cineva care vrea să înceapă o asemenea activitate?
G.B.: – Pentru ca cineva să începă o asemenea activitate, sfatul meu este să aibă multă răbdare și pasiune pe măsură. Atunci cu siguranță vor creea podoabe frumoase!
M.R.N.: – Ai cunoscut și alte creatoare de frumos?
G.B.: – Am cunoscut si alte creatoare de lucruri frumoase. Am fost invitată la Muzeul Satului Bănățean Timișoara la ,,Festivalul Condeierilor Plugari” de doamna Doctor Etnolog, Maria Mândroane, unde am primit diploma de ,,Condeier Plugar” si la evenimentul ,,Mărțisor peste Banat”, acolo am cunoscut creatoare ce coseau etamină, altele ce lucrau război de țesut și chiar împleteau ștrimfi de lână. La Reșița am fost invitată la ,,Zilele Palatului Cultural” unde mi-au oferit diploma de ,,Meșter Popular” și acolo am cunoscut un grup de femei ce lucreaza frumoase costume tradiționale.Tradiția încă se păstrează!
M.R.N.: – Ce ai vrea să transmiți cititorilor noștri?
G.B.: – Cititorilor le transmit că fiecare lucru făcut manual făcut contează, să nu uite că tradiția e vie cât trăieste inima.
