Autor: Nicolae Toma, membru UZPR
Vorba românească „omul sfințește locul” este valabilă cu prisosință și pentru doamna Ionica Bandrabur din Slănic Moldova. Pe lângă faptul că scrie o poezie de suflet și pictează tablouri de o rară frumusețe, se adaugă și organizarea mai multor manifestări culturale de mare anvergură prin care atrage oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, artiști plastici, dascăli renumiți etc., menite să promoveze stațiunea balneoclimatică Slănic Moldova.
Trebuie să recunosc că eram dator doamnei Ionica Bandrabur. În luna ianuarie, de Ziua Culturii și a celui mai mare poet național, Mihai Eminescu, nu am putut onora invitația din motive de sănătate, așa că de data aceasta am ales Slănic Moldova, deși am fost invitat să particip la alte două manifestări culturale: Festivalul Roman „Tirighina Barboși” din Galați și Tabăra Internațională de Literatură de la Poiana Mărului, județul Caraș Severin.
În dimineața zilei de 29 august, patru cavaleri ai scrisului (subsemnatul, poetul Constantin Nicolae Gavrilescu și familia Vaciu, Elisabeta – jurnalistă și Constantin – poet și om de mass media) am plecat din București spre Slănic Moldova în jurul orei 11.00. După un drum de 6 ore am ajuns în această stațiune numită pe drept „Perla Carpaților Orientali”. Am fost cazați la Vila Pufu care dăinuie pe aceste meleaguri din anul 1915. Am trăit două nopți și o zi călcând pe urmele pașilor marelui scriitor Ion Creangă.
În prima zi, după ce am servit cina, ne-am plimbat prin Slănic, iar Constantin Vaciu, care a fost un om de-al locului, ne-a povestit cu lux de amănunte tot ce trebuia știut despre acest colț de rai. Parcul central al stațiunii creează o senzație de ruptură în timp prin clădirile străvechi, păstrate până azi, iar noile pensiuni și hoteluri moderne te trezesc la realitate.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Creangă a fost de mai multe ori la tratament în Slănic și magia pe care a descoperit-o aici m-a cuprins și pe mine, iar alerta de urși în oraș nu m-a speriat și am așteptat cu nerăbdare zorii zilei următoare.
Simpozionul „Pe urmele pașilor lui Ion Creangă la Slănic Moldova” ne-a ținut cu sufletul la gură câteva ore, care au trecut fără să ne dăm seama. Moderatoarea Ionica Bandrabur, cu experiență în organizare, a evitat plictisirea auditoriului prin introducerea unor elemente muzicale și a unei pauze de 30 de minute.
Grupul Folcloric „Tinerețe fără bătrânețe” din comuna Fârțănești (locul de baștină a Ionicăi Bandrabur), județul Galați (un grup vocal format din femei de vârsta a III-a), a deschis lucrările simpozionului. Prin interpretarea câtorva melodii, au reușit să ne ridice în picioare și să aplaudăm cu respect și bucurie.
Primarul stațiunii, Benone Moraru, a mulțumit invitaților, iar fostul primar, Gheorghe Baciu a ținut o alocuțiune de bun venit, subliniind anumite realizări care au fost continuate de actuala administrație.
A urmat prezentarea invitaților, după care s-au citit în plen lucrări axate pe tema simpozionului.
Au luat cuvântul: prof. dr. Gabriela Gîrmâcea – „Învățătorul Ion Creangă”; prof. dr. Emilia Boghiu și studentul Andrei Spoială au surprins auditoriul cu lucrarea – „Unda mecanică din cântecul pupezei”; prof. Petre Isachi a prezentat „Creangă și rădăcinile libertății”; prof. Viorel Dinescu din Galați a recitat o poezie de suflet scrisă de Grigore Vieru pentru frații români de peste Prut – „Scrisoare din Basarabia” și a evocat persoanliatea marelui scriitor Ion creangă; prof. Petre Colăcel a subliniat în „Smaranda Creangă” dorința mamei lui Ion Creangă de a-l învăța carte, chiar dacă intra în contradicție cu tatăl băiatului; jurnalistul Dan Busnea a prezentat o retrospectivă cu titlul „Slănicul Moldovei, o privire asupra trecutului și viitorului său cultural”; conf. univ. dr. Ioan Dănilă a prezentat dizertația „Ioan Slavici – prietenul de peste munți a lui Ion Creangă”; Laurențiu Chiriac, prof.dr. în istorie, critic literar și de artă, a prezentat o analiză privind cele două expoziții din holul Complexului Panoramic, cea de pictură, cu lucrări realizate de către Ionica Bandrabur și cea de cruci sculptate de mână de către meșterul crucer Bălăiță Dorel, care a prezentat expunerea „Fărâme de suflet românesc”.
Un punct de vedere a avut și prof. Mircea Marcel Petcu, președintele Asociației Scriitorilor ,,Aegyssus” din județul Tulcea.
Pauzele muzicale au fost susținute de elevele Maria Șova și Lavinia Tudureanu, două mari speranțe al viitorului muzical din Slănic Moldova și Tg Ocna.
Cant autorul Vasile Lupu Cetireanu din Republica Moldova a susținut un recital de muzică populară românească și a încântat și emoționat auditoriul.
O prezență inedită a fost grupul folk „Dacii liberi”, din Bârlad, coordonat de prof. Corneliu Pleșu.
Înainte de final, cronicarul umoristic Ion Moisă a citit un proces verbal în stilul caracteristic, subliniind momente importante din simpozion.
După masa de prânz, grupul folk „Dacii liberi” a ținut un concert pe terasa Cazinoului Regal și întreaga audiență s-a simțit împlinită, toți cei prezenți fiind convinși că vor reveni la Slănic Moldova pentru a se reîntâlni cu spiritul lui Ion Creangă, cu organizatorii și prietenii din acest rai aflat în România.
Închei cu o vorbă rostită de Ion Creangă: „N-ar fi rău să fie bine în țara asta!”.
Cadouri pentru Biblioteca Municipală din Lugoj
