– Din 1994, este președinte și a fondat Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași.
– Între anii 1995 și 2025 a fost vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA, cunoscuta asociație cu sediul la Sibiu.
Autor: Antoaneta Crudu, președinte Asociația „Danubiana” Galați, Membru UZPR
Există oameni care trăiesc istoria și oameni care o asumă. Există biografii modelate de împrejurări și biografii care devin ele însele repere. Destinul doamnei Aretei Moșu aparține celei de-a doua categorii. Viața și activitatea sa reprezintă o sinteză între suferința unei generații marcate de drama Basarabiei și forța de a transforma această moștenire într-o misiune culturală de anvergură.
Născută la 4 august 1946, într-o familie de învățători basarabeni, Areta Moșu a venit pe lume într-un context istoric tensionat, în care identitatea românească din stânga Prutului era supusă presiunilor politice și ideologice. Părinții săi, nevoiți să evite pericolul deportării în Siberia, au cunoscut pribegia, incertitudinea și dezrădăcinarea. Copilăria viitoarei profesoare și animatoare culturale a fost marcată de despărțiri și de o maturizare precoce. Crescută o vreme de rude, departe de părinți, a învățat devreme că stabilitatea nu este un dat, ci o cucerire.
Un episod definitoriu din anii copilăriei rămâne vizita în satul mamei, Selemet, în Basarabia. Acolo a descoperit că vorbește aceeași limbă cu copiii de vârsta sa, dar nu o putea citi, deoarece alfabetul latin fusese înlocuit cu cel chirilic. Acea experiență a însemnat mai mult decât o surpriză școlară: a fost revelația unei rupturi artificiale, impuse politic, asupra unei identități care rămânea vie. Din acel moment, ideea de unitate culturală nu a mai fost pentru ea o abstracțiune, ci un imperativ interior.
Formația intelectuală și vocația didactică
Absolventă a Facultății de Litere a Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția limba rusă – limba română (1965–1970), Areta Moșu a ales cariera didactică în continuitatea unei tradiții familiale. A predat la Liceul Construcții-Mașini din Iași, la Liceul Energetic Iași, la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași și la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași.
Profesoratul a însemnat pentru dânsa transmiterea de cunoștințe și formarea caracterelor. A lucrat cu elevi și studenți cu aceeași implicare, convinsă că educația este fundamentul oricărei construcții sociale durabile. Dragostea pentru copii, rigoarea profesională și seriozitatea au fost constantele activității sale la catedră.
Problemele grave de sănătate care au determinat pensionarea sa timpurie ar fi putut însemna retragere și izolare. În cazul Aretei Moșu, au reprezentat însă începutul unei noi etape. La 44 de ani, în loc să se replieze într-o existență discretă, a ales voluntariatul cultural.
Reîntemeierea spiritului astrist la Iași
Anii ’90 au fost decisivi. După implicarea în Asociația „Ginta Latină”, întâlnirea cu mișcarea astristă i-a deschis un orizont mai larg. În 1994, a fondat Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași, asumându-și conducerea acestuia.
Aceasta s-a înfiinţat în 18 noiembrie 1994, este unul dintre cele mai active şi mai importante despărţăminte astriste, fapt demonstrat nu doar de gama variată de manifestări şi activităţi, ci şi de aprecierile unanime pe care le-a primit din partea a numeroase personalităţi din ţară şi din afara României.
Între anii 1995 și 2025 a fost vicepreședinte al Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA, responsabilă pentru relațiile cu românii de pretutindeni.
Nu a fost un simplu lider administrativ, ci un constructor de instituții și relații. Asociaţiunea Transilvană pentru literatura şi cultura poporului român (ASTRA) a fost fondată la 1861 (23 octombrie / 4 noiembrie), în Sibiu, din iniţiativa a 176 de cărturari transilvăneni, în frunte cu prelaţii Bisericilor Ortodoxã şi Greco-catolicã, mitropolitul Alexandru Şterca-Şuluţiu şi episcopul Andrei Baron de Şaguna, împreunã cu Timotei Cipariu, George Bariţ, Ioan Cavaler de Puşcariu, Iacob Bologa, Ilie Mãcelariu, Axente Sever.A contribuit la reorganizarea ASTREI în Republica Moldova în 1994 și a sprijinit înființarea de despărțăminte în Basarabia și Serbia. A colaborat cu organizații românești din Cernăuți, Vidin, Skopje, Novi Sad și din numeroase orașe ale României.
Prin aceste inițiative, a reactivat spiritul astrist al solidarității culturale, construind punți între Ardeal, Moldova și comunitățile istorice românești din jurul granițelor.
Proiecte pentru românii de pretutindeni
Dimensiunea concretă a activității sale impresionează prin amploare și consecvență. Sub coordonarea sa au fost organizate:
– „Deniile eminesciene”, desfășurate nu doar la Iași, ci și în Basarabia, Ucraina, Serbia și Bulgaria;
– Tabăra Internațională de Cultură și Civilizație Românească „Acasă la noi”, care a reunit mii de copii români din Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria;
– Concursul Internațional de Creație Literară „Veronica Micle”;
– Concursul Internațional de Fizică „Ștefan Procopiu” al elevilor români de pretutindeni;
– Concursul Internațional de Arte Plastice „N. N. Tonitza”.
– Au fost înființate biblioteci românești la Novi Sad, Cahul, Criuleni și Onițcani. Au fost acordate burse pentru tineri din Republica Moldova și Albania. Au fost editate volume colective rezultate din simpozioane internaționale dedicate limbii, literaturii și problemelor comunităților românești istorice.
Toate aceste proiecte au avut un scop limpede: menținerea limbii române și a conștiinței identitare în comunitățile din afara granițelor.
Multitudinea de activităţi şi preocupări existente în cadrul Despărţământului ieşean sunt următoarele:
– acţiuni de popularizare şi răspândire a culturii naţionale în România şi în cadrul comunităţilor de români din jurul României;
– acţiuni de înalt nivel ştiinţific şi academic (Simpozioanele Astrei, Conferinţele Astrei, Întâlnirile Astrei);
– activităţi desfăşurate în cadrul cercurilor ştiinţifice aflate sub patronajul Despărţământului (ateliere, mese rotunde etc.);
– editarea publicaţiilor Despărţământului („Revista română”, „Chronos. Revistă de istorie”, „Constelaţii ieşene”), precum şi ale unor cercuri ştiinţifice;
– burse acordate de Despărţământul ASTRA Iaşi şi susţinere financiar-materială pentru studenţi şi elevi de origine română din afara României ce studiază în Iaşi;
Programele anuale ale Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi condus de doamna Areta Moșu sunt:
– Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”.
– Școala Europeană de vară „ASTRA”
– Itinerariul folcloric „Se-ntâlneşte dor cu dor”.
– Itinerariul cultural „Denii eminesciene”.
– Itinerariul cultural „Rază de bucurie”.
– Concursul Internaţional de creaţie literară „Veronica Micle”.
– Concursul Internaţional de arte plastice „N.N. Tonitza”.
– Concursul de fizică „Ştefan Procopiu”.
– Simpozionul Internaţional „Republica Moldova – în căutarea identităţii” – Iaşi, 8-11 octombrie 2001.
– Simpozionul Internaţional „Identitatea limbii române în perspectiva globalizării” – Iaşi, 17-18 mai 2002, ediția a II-a.
– Simpozionul Internaţional „Limba şi literatura română în spaţiul etno-cultural daco-românesc şi în diasporă” – Iaşi, 15-18 mai 2003, ediția a III-a.
– Simpozionul Internaţional „Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene” – Iaşi, 1-2 octombrie 2004, ediția a IV-a.
– Simpozionului Internaţional „Aspecte ale vieţii spirituale în Europa de Sud – Est din preistorie până în perioada medievală” – Iaşi, 17-20 octombrie 2004, ediția a V-a.
– Simpozionul Internaţional „Contacte etnice şi schimburi culturale la nordul şi vestul Mării Negre de la colonizarea greacă până în zilele noastre” – Iaşi, 12-17 iunie 2005, ediția a VI-a.
– Simpozionul Internaţional „Limba şi literatura română. Regional – naţional – european” – Iaşi-Chişinău, 23-27 noiembrie 2005, ediția a VII-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Evoluţie istorică şi situaţie prezentă în contextul integrării României în Uniunea Europeană” – Iaşi-Chişinău, 8-12 noiembrie 2006, ediția a VIII-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european” – Iaşi-Cahul-Chişinău,1-4 noiembrie 2007, ediția a IX-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Chișinău: legături istorice – 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” – Iaşi-Chişinău, 8-12 aprilie 2008, ediția a X-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. -Identitate și multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naționale” – Iaşi, 20-22 noiembrie 2009, ediția a XI-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate” – Iaşi-Chișinău, 11-14 noiembrie 2010, ediția a XII-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. România-Moldova-Ucraina. Împreună spre Europa” – Iaşi-Cahul-Ismail-Odesa, 9-14 noiembrie 2011, ediția a XIII-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice” – Iaşi-Cernăuți-Herța-Edineț, 7-11 noiembrie 2012, ediția a XIV-a.
– Simpozionul Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene”, Iași-Alba Iulia-Bor-Vidin, 15-20 octombrie 2013, ediția a XV-a.
– Simpozionul Național „ASTRA și românii. Memorie istorică și realități contemporane”, Iași, 30 octombrie 2014.
– Simpozionul Internațional „Românii din afara graniţelor ţării. Republica Moldova – opțiuni și perspective: între Uniunea Europeană și Uniunea Euroasiatică”, Chișinău, 31 octombrie 2014Simpozionul internaţional „Români – moldoveni – europeni. Dileme și identități”, Iași-Bălți-Chişinău, 4-8 noiembrie 2015.
– Simpozionul internaţional „Minorități și identități naționale în spațiul central și est-european”, Iași-Bălți-Cernăuți, 2-6 noiembrie 2016.
În cadrul Despărţământului Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi sunt editate trei publicaţii:
„Revista română”, cea mai cunoscută publicaţie a astriştilor ieşeni – cu apariţie trimestrială neîntreruptă din 1995 – director: Areta Moşu, redactor-şef: Iulian Pruteanu-Isăcescu, secretar general de redacție: Mircea-Cristian Ghenghea.
„Chronos. Revistă de istorie” – revistă semestrială editată, în perioada 2003-2005, de Cercul de istorie „Gheorghe I. Brătianu” aflat sub patronajul despărţământului ieşean, iar în perioada 2006-2011, a fost revista de istorie a Astrei din Iaşi – director: Areta Moşu, redactor-şef: Iulian Pruteanu-Isăcescu.
„Constelaţii ieşene”, revistă trimestrială a Organizaţiei de Tineret a Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”, editată în perioada 2006-2010 – director: Areta Moşu, redactor-şef :Mircea-Cristian Ghenghea.
În anii 2004-2005 au apărut cele două volume ale Cărţii „Revistei române”, ce reunesc diverse materiale dedicate realităţilor româneşti din jurul României (nordul Bucovinei, Basarabia, Timoc, Voivodina).
Implicarea Despărţământului Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi în activităţi editoriale se remarcă şi prin apariţia câte unui volum după fiecare din simpozioanele internaţionale organizate de ASTRA ieșeană, fiecare din acestea purtând titlul simpozionului respectiv.
Respectând tradiţia astristă a sprijinirii unor elevi şi studenţi din diferite provincii istorice româneşti, despărţământul a acordat, până acum, cu sprijinul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, un număr de 8 burse pentru elevi şi studenţi din Albania şi Republica Moldova.
În cadrul despărţământului ieşean au activat şi activează aproximativ 15 cercuri ştiinţifice pentru elevi, studenţi şi profesori.
Doamna Areta Moșu a publicat numeroase studii și articole în reviste culturale din România și din afara granițelor, a acordat interviuri la posturi de radio și televiziune naționale și internaționale și a contribuit la consolidarea unui discurs coerent privind identitatea românească în context european.
Prin activitatea editorială, a demonstrat că presa culturală poate fi nu doar un spațiu de informare, ci și unul de solidaritate și construcție comunitară.
Profil moral și viziune
Areta Moșu este o personalitate a tenacității. A întâlnit opoziții, invidii și dificultăți financiare, dar nu a abandonat direcția asumată. Credința, voința și convingerea că munca pentru cultură este o formă de slujire au fost resorturile sale interioare.
Viziunea sa este limpede: păstrarea identității românești în context euroatlantic și consolidarea legăturilor dintre România și Basarabia. Pentru ea, cultura nu este un domeniu decorativ, ci fundamentul coeziunii naționale.
Un reper al culturii române contemporane
Privită în ansamblu, activitatea Aretei Moșu depășește limitele unei funcții sau ale unei instituții. Ea a creat rețele, a format generații, a mobilizat comunități și a oferit sprijin concret românilor din afara granițelor.
Portretul său este acela al unui om de cultură autentic, pentru care identitatea românească nu este slogan, ci responsabilitate zilnică. Într-o epocă a fragmentării și a relativizării valorilor, Areta Moșu rămâne un model de consecvență, verticalitate și dăruire.
Destinul său confirmă că istoria poate răni, dar poate și modela caractere puternice. Iar atunci când un astfel de caracter se pune în slujba culturii, rezultatul este o operă de durată: punți peste granițe, generații formate și o memorie identitară păstrată vie.
Profesoarei Areta Mosu, vicepreședintă ASTRA și președinta Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iasi, i s-a conferit „Diploma Meritul Academic, pentru realizările deosebite în propășirea valorilor culturale românești”, semnată de Președintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad, în fața Prezidiului Academiei, în anul 2016.
NOTĂ
Asociația Danubiana Galați dorește să își exprime profunda apreciere și recunoștință față de doamna Areta Moșu, un om de aleasă ținută morală și profesională, care și-a pus amprenta în mod semnificativ asupra începuturilor și evoluției asociației noastre.
Am avut onoarea de a o cunoaște în anul 2010, cu prilejul unui program cultural organizat în Parcul „Mihai Eminescu” din Galați, dedicat tinerelor talente ale micilor artiști din cele două regiuni moldovenești. Încă de la prima întâlnire, am descoperit în doamna Areta Moșu un organizator desăvârșit, un om sensibil, înzestrat cu multă înțelepciune și cu o profundă dragoste pentru neam și țară.
Prin activitatea sa, ne-a inspirat și ne-a trezit dorința de a promova valorile autentice românești, cultura și identitatea noastră națională. La inițiativa și cu sprijinul necondiționat al doamnei Areta Moșu, am înființat Asociația Danubiana Galați, punând astfel bazele unei misiuni dedicate promovării tradițiilor, culturii și spiritului românesc.
De-a lungul timpului, doamna Areta Moșu a fost și rămâne un partener de nădejde al acțiunilor noastre, participând cu interes, implicare și generozitate la numeroasele proiecte și evenimente organizate de asociație.
Îi adresăm, pe această cale, un sincer omagiu și întreaga noastră gratitudine pentru sprijinul oferit, pentru inspirația dăruită și pentru exemplul de dăruire pe care ni l-a oferit.
Cu deosebit respect,
