Autor: Emil Pop
În Cluj-Napoca. Târgul de carte „GAUDEAMUS” la a 25-a împlinire
Ediția din 2026 a Târgul de Carte „Gaudeamus” Cluj-Napoca 2026, o inițiativă mai veche a „Radio România Cluj”, s-a desfășurat, cu sprijinul Primăriei, între 22 și 26 aprilie, în Piața Unirii, și a confirmat încă o dată statutul orașului ca unul dintre importantele centre culturale din țară. Fiind o ediție aniversară, a 25-a, evenimentul a adunat un număr mare de edituri, autori și cititori, transformând centrul orașului într-un spațiu dedicat aproape exclusiv cărții, dialogului intelectual și întâlnirilor culturale.
Printre participanți s-au numărat marile edituri naționale, precum „Humanitas”, „Polirom”, „Editura Trei”, „Corint” și „Litera”, care au adus cele mai noi apariții editoriale și titluri populare. În același timp, specificul local a fost foarte bine reprezentat de edituri din zona academică și culturală a Transilvaniei, precum Editura „Mega” sau Editura „Școala Ardeleană”, ceea ce a dat târgului o notă distinctă față de alte ediții.
În ceea ce privește preferințele publicului, ediția de la Cluj s-a remarcat printr-un interes crescut pentru cărțile de istorie, în special cele legate de Transilvania, identitate și perioada comunistă. Acestea au fost completate de un val consistent de nonficțiune – lucrări de psihologie, dezvoltare personală și sănătate, accesibile publicului larg. Ficțiunea contemporană, mai ales traducerile autorilor internaționali, a rămas și ea foarte căutată, în timp ce zona de carte pentru copii a atras constant un public numeros, fiind una dintre cele mai animate secțiuni ale târgului.
Comparativ cu ediția din București, „Gaudeamus” Cluj are un profil ușor diferit: ediția este percepută ca fiind mai orientată spre conținut intelectual și dezbatere, cu un public format în mare parte din studenți, profesori și cititori interesați de teme culturale și academice. Lansările de carte, conferințele și discuțiile tematice au avut un rol la fel de important ca vânzarea propriu-zisă de volume, ceea ce a contribuit la valoaarea atmosferei generale a evenimentului.
În concluzie, ediția din 2026 a fost una echilibrată între componenta comercială și cea culturală, punând accent nu doar pe consumul de carte, ci și pe ideea de comunitate și schimb de idei. Târgul a demonstrat că, la Cluj, lectura rămâne nu doar un obicei, ci și un element central al vieții culturale urbane.
În acest an, a fost invitată să deschidă Târgul de Carte și să participe ca președinte de onoare doamna Constantina Raveca Buleu, profesor universitar, personalitate marcantă a mediului intelectual clujean. Născută la Bistrița, scriitoare, critic literar și eseist. A urmat studiile universitare la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a absolvit Facultatea de Litere, specializarea română–germană, iar în 2008 a obținut titlul de doctor în filologie cu distincția Summa cum laude. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România –filiala Cluj și s-a afirmat prin activitatea sa de critic literar, eseist și cercetător în domeniul teoriei literaturii, comparatismului, hermeneuticii și istoriei literare. A publicat numeroase studii, cronici și eseuri în reviste culturale din România și din străinătate și a participat la conferințe academice internaționale, inclusiv în Italia și India. Printre volumele sale se numără Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (2011), Critică și empatie (2017), Splendor singularis. Studii despre esoterism (2021) și Interhermetica. Studii și eseuri (2025), lucrări în care abordează teme variate ce îmbină literatura, filosofia și studiile culturale. În paralel cu activitatea de cercetare, este o prezență constantă în presa culturală românească, unde semnează cronici și eseuri de critică literară și participă la viața intelectuală contemporană.
Profitând de prezența domniei sale, am invitat-o să răspundă câtorva întrebări importante pentru fizionomia unui târg de carte.
Emil Pop: – Credeți că în actuala eră digitală mai sunt relevante târgurile de carte ? Ați prefera o platformă digitală sau un târg de carte. Poate ambele ?
Constantina R. Buleu: – Am fost foarte onorată atunci când Radio România mi-a propus să devin președinte de onoare al Târgului Gaudeamus de la Cluj-Napoca, cu atât mai mult cu cât țin de o generație de interval, destul de străină de funcții și onoruri. Această apartenență generațională explică atât aderența mea la civilizația cuvântului tipărit, promovată majoritar de târgurile de carte, cât și deschiderea mea profesională înspre tot ceea ce ne oferă internetul și era digitală. Sunt de părere că în formarea unui intelectual din ziua de azi ele trebuie să fie complementare, nu antagonice, așa cum se mai susține. Inteligența Artificială nu ucide cartea tipărită, ci doar o sublimează și îi pune într-o lumină nouă coeficientul de creativitate.
Emil Pop: – Târgurile de carte pot contribui la dezvoltare culturii și educarea cititorilor ?
Constantina R. Buleu: – Indiscutabil, târgurile de carte atrag zeci de mii de potențiali cititori și facilitează – ceea ce nu-i deloc lipsit de importanță – contactul direct dintre cei care scriu și cei care citesc, prin intermediul lansărilor de carte și al dezbaterilor de autor.
Emil Pop: – Au acestea un rol în promovarea autorilor-debutanți ?
Constantina R. Buleu: – Târgurile de carte reprezintă o scenă pe care autorii debutanți se pot face cunoscuți, dar aici depinde de creativitatea scenică a fiecăruia dintre ei și de strategia de promovare editorială.
Emil Pop: – Credeți că există comunități de cititori la Cluj ? Ajută genul acesta de evenimente la formarea respectivelor organizări și credeți că sunt utile ?
Constantina R. Buleu: – Fără îndoială, Clujul are peste 300 de autori care sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor și fiecare dintre ei reprezintă tot atâtea focare de efervescență literară, pentru că unii editează reviste, alții cărți, mulți dintre ei sunt profesori sau activează în instituțiile de cultură. Clujul a avut dintotdeauna o vocație de a-și exhiba scriitorii, unul dintre momentele memorabile fiind acela când scriitori consacrați au fost rugați să petreacă câteva sferturi de oră în vitrina Librăriei Universității. Un alt asemenea moment a fost lectura colectivă a poeziei eminesciene, făcută de sute de participanți după ce fiecare a primit un volum Eminescu, editat de Școala Ardeleană.
Emil Pop: – Ce părere aveți despre lansările de carte, desfășurate în timpul derulării funcției economice a unui târg de carte ? Sunt acestea de mai mică importanță decât alte activități ?
Constantina R. Buleu: – Experiența arată că lansările de carte constituie tot atâtea vârfuri de sarcină în vânzarea și circulația respectivelor volume. Nu cred că trebuie subestimat în acest sens entuziasmul unui auditor de a primi un autograf de la un scriitor cu care rezonează.
După ce doamna Constantina Raveca Buleu a răspuns cu generozitate întrebărilor mele, m-am gândit că nu ar fi lipsit de interes să abordez și problematica cu care se confruntă un moderator de evenimente culturale specifice, de lansări de carte. În colțul rezervat și amenajat pentru evenimente culturale, tocmai se desfășura relansarea cărții doamnei Laura Poantă, „Stresul, boala mileniului 3”, discuțiile fiind moderate cu rafinament și subtilitate. După încheierea evenimentului am făcut cunoștință cu o tânără energică și plină de vervă. Atât de energică încât mi s-a părut încarnarea arhaicului proverb românesc cu „buturuga mică ce răstoarnă carul mare”.
Iulia Daria-Iacob, este prezentator și moderator de lansări de carte și evenimente culturale pe lângă Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca. E absolventă a Facultății de Artă și Design și poetă. Conduce cenaclul literar clujean „Carena” pentru tineri și copii. Este în plină afirmare în domeniul comunicării culturale și a devenit tot mai vizibilă la evenimentele culturale importante ale orașului.
Emil Pop: – Citiți întotdeauna textul autorului ?
Iulia Daria-Iacob:- Cu siguranță prefer să am posibilitatea de a citi integral cărțile, însă depinde și de tipul de moderare pe care îl cere evenimentul – și depinde mai ales dacă aflu că voi modera o lansare cu o oră înaintea acesteia.
Emil Pop: – Ce vi se pare important în cartea unui autor ?
Iulia Daria-Iacob: – Este dificil să dau un răspuns exhaustiv care să se aplice tuturor genurilor literare. Însă aș putea spune că, inclusiv în literatura de specialitate, apreciez cel mai mult coeziunea stilistică, sofisticarea și ceea ce aș putea numi un soi de „încredere în sine” a autorului, care rezultă din erudiție, muncă vizibilă și, în mod ideal, vocație.
Emil Pop: – Vă informați, în prealabil, despre publicul participant la dezbatere ?
Iulia Daria-Iacob: – Nu în mod special – însă, apropo de comunitățile de cititori, am cel mai adesea o idee destul de limpede asupra potențialului public. Desigur, poate fi extrem de util să mă pot conecta în moduri specifice la un public despre care am informații. Dar cred că trebuie să existe și o anumită doză de universalitate, ca să spun așa, pentru a accesibiliza evenimentele pentru cât mai multe tipologii de public.
Emil Pop: – Există întrebări incomode și credeți că sunt utile ?
Iulia Daria-Iacob: – Dacă lansarea sau evenimentul sunt gândite mai mult în stilul unui interviu – ceea ce este preferința mea și cred că cea a multor tipuri de public – cred că nu atât întrebările incomode, cât întrebările din care transpare faptul că într-adevăr cunoști persoana din fața ta, fac diferența la nivel intelectual și emoțional. Pentru autor, public și moderator deopotrivă!
Emil Pop: – Prin ce criterii apreciați calitatea unei dezbateri reușite ?
Iulia Daria-Iacob: – Nu am moderat încă un eveniment de tip dezbatere, însă cred că succesul unui astfel de eveniment pornește de la o capacitate crescută de comunicare – iar comunicarea de calitate înseamnă vorbit de calitate și ascultat de calitate. Și, de fapt, este latura pe care mi-am descoperit-o prin ipostaza de amfitrion în cadrul evenimentelor care au loc sub formă de dialog sau interviu: mi-am dat seama că a fi un bun vorbitor înseamnă, pe jumătate, a fi un bun ascultător.
Ei și cu aceasta am încheiat, altfel spus „Am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa !” Fie ca la anul să avem parte de un târrg de carte la fel de bun și poate că organizatori din alte județe vor trage măcar un învățământ bun din ceea ce am consemnat aici.
