În România, mii de oameni suferă anual un stop cardio-respirator în afara spitalului — pe stradă, la birou, într-un mall. Fără defibrilare rapidă, șansele de supraviețuire scad cu aproximativ 10% pentru fiecare minut care trece, iar majoritatea cazurilor se încheie cu deces înainte de sosirea ambulanței. Din 13 mai, intervalul acela critic capătă o șansă în plus: Crucea Roșie Română și NEPI Rockcastle au început instalarea a 22 de defibrilatoare externe semi-automate în spații publice din 18 orașe din țară.
Prima unitate a fost montata în 13 mai 2026 la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din București. Până pe 22 mai, alte 21 de aparate vor fi puse în funcțiune în încă 17 localități, inclusiv Galați și Brăila. Partea tehnică a proiectului — echipamentele, instalarea și garanția lor — revine companiei Cartomed.
Cifrele explică de ce contează viteza. Folosit în primele 3-5 minute de la stop cardiac, un defibrilator poate ridica rata de supraviețuire până la 70%. Fără el, supraviețuirea coboară, în medie, sub 10%. Diferența ține, practic, doar de prezența unui aparat funcțional în apropiere și de un om dispus să apese butonul.
Echipamentele alese — modelul Rescue Sam, fabricat în Italia de Progetti — pot fi folosite de oricine, nu doar de personal medical. Aparatul vorbește cu utilizatorul în limba română și îi spune, pas cu pas, ce sa facă. Analiza ritmului cardiac se face automat: dispozitivul refuză să descarce șocul dacă acesta nu este necesar, deci un trecător nu are cum să provoace un rău din greșeală. Sunt trei pași: pornești aparatul, aplici electrozii pe pieptul victimei, apoi apeși butonul de descărcare atunci când aparatul cere asta.
Un defibrilator public are sens doar dacă funcționează în momentul în care cineva are nevoie de el. Aparatele instalate își verifică singure bateria și componentele electronice — zilnic, săptămânal și lunar — iar un LED pe panoul frontal arată dacă echipamentul este pregătit. Cartomed este avizată ANMDMR să se ocupe la nevoie de verificări periodice, înlocuirea electrozilor și a bateriilor pe toată durata proiectului, astfel încât niciunul dintre cele 22 de aparate să nu fie scos din uz când conteaza.
„Frica cea mai mare e că nu știi ce să faci când vezi pe cineva căzut pe stradă. De-aia oamenii ezită — și ezitarea aceea costă vieți. Aparatele astea îți rezolvă problema: le pornești, îți vorbesc în română și îți spun exact ce să faci. Decid singure dacă e nevoie de șoc sau nu, deci nu ai cum să greșești. Pentru noi, la Cartomed, partea cea mai importantă a proiectului e ca, în 18 orașe, oricine trece pe lângă unul dintre aparate are dintr-odată mijloacele să intervina”, a declarat Gheorghe Samoilă, CEO Cartomed.