Autor: Maria Radu Novac
Maria Radu Novac: – Bună ziua, Camelia. Dacă ești invitată în redacția ziarului nostru ce alegi să ne spui despre tine?
Camelia Tasici Iațco: – Buna ziua! Mulțumesc de invitație! Despre mine vă pot spune că sunt un om sensibil, atras de frumos, iar pictura a devenit pentru mine modul cel mai sincer de a mă exprima. În fiecare lucrare pun câte puțin din stările, gândurile și lumina pe care o port în mine. Felul meu de a fi se observă în ceea ce creez! Cred că fiecare tablou spune o poveste și transmite ceva din sufletul meu… Dincolo de artă, sunt un om simplu, apropiat de frumos, de liniște și de emoțiile autentice care ne fac mai umani!
M.R.N.: – Ai crescut într-un colț de rai al Banatului Montan. Despre locurile acelea binecuvântate de divinitate, te rog să ne vorbești
C.T.I.: – Da, am avut norocul să cresc într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, iar imaginile mi-au rămas adânc înfiripate în minte. Munții, pădurile, liniștea, lumina dimineților și frumusețea anotimpurilor mi-au format sensibilitatea și felul în care privesc lumea. Cred că legătura mea cu arta s-a născut și din acea apropiere de natură și de autentic. Ori de câte ori mă gândesc la copilărie, simt recunoștință pentru acele locuri care m-au crescut frumos și care continuă să mă inspire, chiar și astăzi, în tot ceea ce creez.
M.R.N.: – Comunitatea localității tale natale păstrează tradițiile, limba și muzica ucrainiana. Ce ai vrea tu să nu se schimbe niciodată.
C.T.I.: – Mi-aș dori să nu se piardă niciodată sufletul acestor oameni și frumusețea tradițiilor care ne definesc. Limba ucraineană, muzica, portul popular, obiceiurile și felul în care oamenii se adună împreună la sărbători poartă o emoție aparte și o legătură profundă cu rădăcinile noastre. Cred că într-o lume care se schimbă atât de repede, este important să păstrăm ceea ce este autentic și curat. Mi-aș dori ca generațiile care vin să simtă aceeași mândrie și aceeași dragoste pentru identitatea lor, pentru tradițiile moștenite și pentru valorile care ne țin uniți. Pentru mine, toate acestea înseamnă acasă și de câte ori am ocazia și timpul îmi permite, mă implic în diverse activități organizate de Uniunea Ucrainenilor Caras-Severin!
M.R.N.: – Iti amintești prima lucrare.
C.T.I.: – Daaa! Pictura în ulei, peisagistică! Eram atât de entuziasmată de ceea ce am reușit sa pun pe pânză!
M.R.N.: – Din colțul tău natal de o simplitate aparte ai pictat până acum?
C.T.I.: – Din amintiri și din imaginație da, am pictat ceva tradițional!
M.R.N.: – Oamenii copilăriei tale sunt simpli, harnici, buni gospodari. Oameni ospitalieri. Te rog să ne vorbești despre ei.
C.T.I.: – Oamenii copilăriei mele au fost oameni simpli, dar cu suflete mari. Oameni harnici, care au știut să își ducă viața cu demnitate, muncind mult și păstrând respectul pentru familie, tradiții și credință. Erau oameni care poate nu aveau foarte mult, dar ofereau din puținul lor cu inimă sinceră. Cred că de la ei am învățat ce înseamnă modestia, respectul și frumusețea lucrurilor simple și pentru au rămas exemplu de autenticitate și omenie!
M.R.N.: Unde ai expus pentru prima dată lucrările tale? Ce au reprezentat?
C.T.I.: – Am avut prima mea expozitie personală prin anii 2004 la Căminul Cultural Ramna, peisagistică, tehnică pictură în ulei.
M.R.N.: – Tu porți Banatul natal în suflet oriunde ești în lume. Faci parte dintr-o asociație a pictorilor în Austria. Spune-ne…
C.T.I.: – Da, așa este! Deviza mea este: ,,Fă ca pe unde treci, să rămână ceva frumos în urma ta!” Lucrez în Austria în domeniul social, dar în paralel activez în cadrul Galeriei K3, cercul de pictură ,,Malgrund Der Kunst&Kulturclub” și totodată promovez atât cât se poate orașul nostru și țara, participând cu succes la vernisaje și diverse proiecte. La retrospectiva pe 2025 pe care am avut-o recent, am constatat ca am participat la toate acțiunile organizate și m-am simțit mulțumită, având în vedere ca sunt navetistă!
M.R.N.: – Suntem interesați să intram în atelierul tău.. Care sunt tehnicile tale? Ce- ți place sa pictezi?
C.T.I.: – Pictez în diverse tehnici! Am început cu pictura în ulei, este o tehnică care necesită timp și răbdare, având în vedere că se usucă mai greu. Dar astăzi fiind ,,secolul vitezei” am trecut pe culori acrilice, care sunt pe bază de apă, dar pictez și aquarela și tehnici mai noi, cum ar fi cu acea pastă care scoate în relief 3D… Idei de moment cu ustensile improvizate…
M.R.N.: – În 13 iunie vom avea bucuria de a sărbători „Ziua Banatului Montan” la Ciclova Montană, unde vom avea o secțiune de pictură. Cu ce ne bucuri expoziția?
C.T.I.: – Urmează să revin în țară, sper să reușesc să surprind cu ceva plăcut…
M.R.N.: – Ești fiica neamului tău, ești o luptătoare și o curajoasă. Ai învățat singură limba germană. Ce vrei să ne spui despre Camelia Tasici?
C.T.I.: – Părinții mei (Dumnezeu să-i ierte) au fost morarii satului…sau a zonei aș putea spune. De la tata am moștenit înțelepciunea… sfaturile de viață, iar de la mama eleganța și creativitatea! Mai am 5 surori mai mari și toate avem ceva special. Oarecum am fost pregătită sa fiu așa, să răzbesc, sunt foarte ambițioasă, însă motivația mea au fost cele 3 fete ale mele, pentru care sper să rămân un exemplu și să ia doar partea bună de la mine. De mică am fost conștiincioasa, iar faptul ca am avut șnur albastru închis la costumul de pionier spune totul! Da, am învățat limba germană de la zero destul de bine…
M.R.N.: – Ești iubită și prețuita acasă unde ai toate oportunitățile. Pe când o expoziție personală?
C.T.I.: – Mulțumesc lui Dumnezeu că am reușit atât de bine să le-mpletesc și să-mbin munca cu creativitatea! În prezent lucrez, pregătesc o expoziție personală, care va avea loc pe 18 august la Reșița, la Directia Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.
M.R.N.: – Lucrările tale au contribuit la ridicarea valorii expoziției colective organizate la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș- Severin cu ocazia Zilei Europei. Chiar dacă ești în Austria o parte din suflet rămâne la Reșița?
C.T.I.: – Da, am participat și eu cu câteva lucrari la expoziția colectivă pe care atât de frumos ati organizat-o si cu ocazia asta vă felicit!! Și mă bucur că reușesc să particip cu lucrări, chiar dacă de multe nu pot fi prezentă fizic…
M.R.N.: – Ce le transmiți cititorilor noștri?
C.T.I.: – Consider că Dumnezeu lucrează prin oameni! Mulțumesc pentru acest dialog, iar cititorilor le doresc în primul rând sănătate și-i îndemn să nu-și uite rădăcinile, de acolo și curăția sufletului care de multe ori e strâns legată de copilărie. Doamne ajuta, tuturor!
M.R.N.: – Mulțumesc.Te așteptăm acasă.
