Autor: Mioara Baciu, Membru UZPR
Parfumul florilor de tei vor purta gândul iubitorilor de Eminescu, nolens-volens, la versurile geniului poeziei românești. Acest lucru a avut în vedere și scriitorul Sterian Vicol, cand și-a marcat prezenta cu un braț de flori de flori de tei din grădina proprie, la Sesiunea de comunicări științifice, având ca temă “VECINICIA EMINESCIANĂ”, desfășurată la Salonul Cultural Armonii de toamnă din cadrul CARP Galați, miercuri, 10.06.2026, cu ocazia comemorării a 137 ani de la trecerea lui Eminescu în eternitate.
Au susținut comunicări științifice: Alina Beatrice Cheșcă (Mihai Eminescu-poet al umanității), Cătălin Enică (Neliniștea cugetului eminescian), Gheorghe Felea (Poetul nepereche între tragica predestinare și tragedia culturilor mici), George Lateș (Vecinicia eminesciană), Ghiță Nazare (Unitatea românilor în publicistica lui Mihai Eminescu) și Nicolae Taftă (Poezia lui Mihai Eminescu Mai am un singur dor, în intertextul liricii universale).
Actorii Lică Dănilă și Vlad Vasiliu au recitat din creația marelui poet, iar cant-autorul Marin Oanea, profesor învătământ primar a interpretat melodii pe versurile lui Mihai Eminescu, dar și pe ale subsemnatei.
Activitatea a debutat cu prezentarea expoziției de artă plastică Arhitectura cromatică, realizată chiar de către autoarea Nicoleta Bejan-Berlea, aflată la cel de-al treilea vernisaj, prilej cu care a expus, printre alte lucrări, două portrete și o ilustrată, dedicate lui Mihai Eminescu. A pătruns în universul eminescian, melancolic și misterios, inspirându-se din celebra fotografie realizată de către poet la Praga, în 1869, precum și din povestea de iubire a acestuia cu Veronica Micle.
Prima intervenție a aparținut eminescologului George Lateș care, după ce a explicat că etimologia cuvântului vecinicia vine de la veci, a adus argumente în favoarea afirmației cum că Eminescu “și-a asigurat singur vecinicia, într-un mod pe care el chiar l-a gândit, noi având obligația să o prețuim, să o promovăm, să ne adunăm, din când în când, să recunoaștem acest adevăr elementar”. Ne-a asigurat că nu s-a scris totul despe Eminescu și că datoria acestui secol este să se realizeze o nouă ediție critică, după cea a lui Perpessicius, care a apărut în 1939, fiind considerat cel mai valoros și sistematic demers de eminescologie din cultura română, dezvăluind pentru prima dată publicului imensa bogăție și profunzime a manuscriselor eminesciene.
Profesor univ. dr. Alina Beatrice Cheșcă a vorbit despre universalitatea operei eminesciene, a noi și originale date despre Eminescu și umanism și a prezentat teme și motive în creația eminesciană.
Recitând o strofă din Epigoinii, amintind de mitul lui phaeton (cel strălucitor), profesorul universitar Cătălin Enică a pătruns în intimitatea și profunzimea versurilor lui Eminescu cugetătorul, strălucitorul, în neliniștea cugetului eminescian și a concluzionat că Eminescu n-a fost deloc comod nici măcar cu sine însuși, fiind însoțit tot timpul de conștiința geniului.
Istoricul Gheorghe Felea a apreciat gestul “bardului de la Independența” (alias Sterian Vicol) care a oferit flori de tei, aducând bucuria și simbolul sfințeniei teiului eminescian, în mijlocul mulțimii. A conferențiat apoi despre poetul nepereche între tragica predestinare și tragedia culturilor mici, despre poetul conștient de valoarea și genialitatea sa. A opinat că suntem o nație cu vocația risipirii și a invocat impresii ale lui Emil Cioran despre Mihai Eminescu, despre care susținea că și un Budha ar putea fi gelos pe el. A vorbit despre tragedia culturilor mici, despre adamismul românesc (concept filosofic și cultural consacrat de Emil Cioran în eseul său, Schimbarea la față a României, care se referă la tendința specifică a culturii și istoriei românești de a o lua mereu de la capăt), exprimându-și nemulțumirea că, într-o țară cât populația Chinei și cu o cultură precum cea a Franței, deși există o bibliografie bogată pentru Eminescu, sunt încă chestiuni controversate în ceea ce-l privește. A amintit, de asemenea despre rolul profesorului și publicistului Constantin Calmuschi (1866-1932) în viața culturală gălățeană, care a condus Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați, implicându-se în transformarea acesteia într-un pilon central de educație pentru comunitate, și care, în 1909, a adaptat pentru scenă poemul „Sărmanul Dionis” și alte poezii eminesciene, s-a ocupat de editarea unei medalii jubiliare din bronz, argint și chiar aur masiv, pentru a marca simbolic împlinirea a douăzeci de ani împlinit 20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu.
Scriitorul Nicolae Taftă a prezentat Poezia lui Mihai Eminescu Mai am un singur dor, în intertextul liricii universale, iar amfitrionul evenimentului, profesorul Ghiță Nazare a vorbit despre unitatea românilor în publicistica lui Mihai Eminescu.
Actorii Lică Dănilă și Vlad Vasiliu au impresionat invitații prin recitaluri extraordinare din lirica eminesciană, iar cant-autorul Marin Oanea, profesor învățământ primar a interpretat magistral melodii pe versurile poetului nepreche, dar si pe versurile subsemnatei, dedicate poetului nepereche.
Scriitorul Sterian Vicol, în luarea sa de cuvânt, a subliniat importanța activităților culturale susținute în cadrul salonului Armonii de toamnă, calitatea deosebită de moderator neobosit a gazdei, Ghiță Nazare, precum și necesitatea de a aduce în fața cititorilor cât mai multe personalități artistice ale județului.
Totodată a vorbit apreciativ și despre activități similare dedicate lui Mihai Eminescu, la care a participat, precum cele dedicate la Centrul cultural Mihai Eminescu, cu ocazia Zilelelor orașului Bârlad și a propus ca, în acest an să se celebreze 150 ani de la nașterea Hortensiei Papadat Bengescu, născută în județul Galați, la Ivești, unde se află și o Casă memorială. A mai precizat că trebuie să se știe că, gălățeanul Dimitrie Cuclin este cel mai mare traducător al lui Mihai Eminescu și că Galațiul are o mulțime de alte personalități cu care se mândrește și pe care nu trebuie să se aștearnă neuitarea.
Vasile Leonte a apreciat comunicările prezentate de ctăre cei cinci profesori universitari, iar Vasile Manole a stârnit zâmbete cu epigramele recitate.
La finele activității, gazdele au înmânat diplome de onoare participanților la sesiunea de comunicări științifice, iar cei prezenți și-au exprimat mulțumirea că au loc astfel de manifestații în Galați, în cadrul Salonului cultural “Armonii de toamnă”, al CARP Galați.
