Autor: Maria Radu Novac
Maria Radu Novac: – Bună ziua, Brian Filimon. Te-am cunoscut ca profesor de sport la Școala gimnaziala MĂURENI. Ce te-a determinat să faci pasul spre administrație?
Brian Filimon: – Bună ziua, da, vreau să vă spun că mi-aduc aminte de acel moment în care ne-am cunoscut în anul 2015, cum mare plăcere, pentru că știm calitatea dumneavoastră și a dascălului cu experiență. Pentru mine au fost momente unice ca dezvoltare în anii respectivi când eram în școală. Ce m-a determinat să fac pasul spre administrație este faptul că eu cred și consider că în viață nimic nu este întâmplător. Am fost un om între oamenii tot timpul și înainte de a fi în administrație. Sportiv, sociabil, prietenos și am ajutat pe fiecare în parte de fiecare dată când am putut. Am considerat la momentul respectiv cu credință că acești oamen din comunitate merită mai mult și că noi batem pasul pe loc. Și am ales să fac ceva pentru că am crezut în dezvoltare, am crezut că pot să transform comunitatea așa cum am visat, ceace eu consider că până acum am reușit mulțumind bunului Dumnezeu.
Maria Radu Novac: – Ce înseamnă educația pentru tine?
Brian Filimon: – Pe lângă că am predat aproape 8 ani de zile ca profesor de educație fizică și sport, atât la Măureni și la Șoșdea, am fost și diriginte. Pentru mine educația și această latură educațională este una primordială. Vitorul comunității noastre și viitorul țării noastre vine din educație. Ceea ce se învață la școală, al doilea părinte, după părintele de acasă, este dascălu. Iar atunci condițiile sunt automat necesare, de la infrastructurile și de tot ce înseamnă condiții bune, nu doar decente, moderne pentru copii și pentru dascăli. Sunt foarte, foarte importante pentru a-și desfășura activitățile, așa cum ne dorim cu toții. Și bineînțeles că am investit în această latură și voi investi în continuare. Și așa cum v-am spus, partea educațională, școli, grădinițe, creșă, este una foarte important. Fac echipă bună cu direcțiunea, cu dascălii și cu tot ceea ce ține de școală, grădiniță și absolut tot ce e nevoie pentru bunul mers al educației.
Maria Radu Novac: – Cunosc că actualii locuitori ai comunei au venit din 36 de județe după plecarea germanilor, care au întemeiat localitatea. Cum ai reușit să închegi o comunitate în acest sat cu oameni veniți de pretutindeni?
Brian Filimon: – Da, așa este, locuitorii comunei sunt veniti din toate părțiile țării după plecarea germanilor, nemților, cum le spunem noi. Chiar mama mea este nemțoaică și știu din povești despre perioada în care nemții au format o comunitate unită și foarte ordonată aici, la Măureni. Cum am reușit să încheg o familie, o comună… prin transparență, prin comunicare, prin muncă în fiecare zi, și cel mai important prin a nu spune pe NU la nimeni, adică nu am folosit cuvântul NU și că nu se poate niciunui consătean locuitor. Cred că această strategie, corectă și clară, a reușit ca în jurul meu, în jurul echipe mele, să formăm o comunitate unită, și cred că deja pe foarte mulți din cei care au venit la momentul respectiv nu mai putem să-i considerăm vinituri, și putem să-i considerăm băștinași ai comunității. Îi apreciez pe fiecare în parte în continuare, și această apreciere cu sigurață contribuie la aprecierea dintre ei și așa au ajuns să formeze o familie. Mă bucur de acest aspect și să știți că avem oameni buni în comunitate, tot timpul mai sunt și excepții, însă eu de fiecare dată când pot mă încarc cu lucrurile pozitive și nu cu cele negative, și sunt mândru de comunitatea mea și de toți care au venit în acesta comunitate. Îi consider că sunt aici de-o viață.
Maria Radu Novac: – Noii locuitori au venit din locurile de baștină cu religiile lor. Comuna Maureni are mai multe biserici decât baruri. Ce ai făcut pentru ca toate confesiunile să fie mulțumite?
Brian Filimon: – Când vine vorba de confesiune de credință, când vine vorba de Dumnezeu, cu siguranță că devin sensibil și atunci când oamenii se adună la rugăciune indiferent de confesiune, cu siguranță că acolo este și Dumnezeu. Chiar dacă sunt ortodox, mama este catolică, apreciez fiecare confesiune în mod de egal, pentru că, așa cum spuneam mai devreme, acolo unde este multe lume împreună și se roagă, acolo este și Dumnezeu. I-am ajutat pe fiecare în partea atât cât am putut și ajut în continuare. Le-am fost prezent în mijlocul lor ori de câte ori mi-au cerut-o și o voi face în continuare. Și cu siguranță am reușit ca să nu fie un duel între aceste religii și confesiuni și să înțeleagă că există loc pentru fiecare și că fiecare este liber să aleagă unde merge să se închine și să-i mulțumească bunului Dumnezeu. Am o relație foarte bună cu toți și îi voi sprijini de fiecare dată când îmi vor cere și cât pot de mult.
