Un an de zile, până la alegerile din 2016,

la putere s-au aflat Iohannis ca preşedinte şi Cioloș, ca prim-ministru.

Nimeni, dar absolut nimeni nu-i putea împiedica

să rezolve problema votului în Diaspora cu o simplă ordonanță de urgență.

N-au făcut-o. De ce?

Votul în Diaspora – o mare batjocură

Nu încape îndoială că problema votului în Diaspora este cu mult mai gravă decât cea din ţară. A reuşi să pui cabine de vot la dispoziţia celor peste 5 milioane de români împrăştiaţi prin toate colţurile Europei şi nu numai, este cu siguranţă o problemă extrem de dificilă, dacă nu aproape imposibilă. Ca să aveţi o idee mai clară a situaţiei, comparativ, în România este amplasată o secţie de vot la fiecare 1.000 de români, iar în Diaspora se amplasează una la aproximativ 15.000 de români. Asta, lăsând la o parte distanţele uriaşe care-i separă pe românii din Diaspora de secţiile de vot, faţă de cei din ţară, care de cele mai multe ori merg pe jos să voteze.

Tocmai de aceea știm că problema votului în Diaspora nu este una simplă. Însă, nu mai este un secret pentru nimeni că niciun guvern şi niciun partid din România nu a fost şi nu este interesat ca această situaţie să se schimbe. Dimpotrivă. Dacă e să vorbim despre începutul problemelor electorale în Diaspora, putem începe cu voturile multiple şi turismul electoral perpetuat la toate alegerile din 2004 şi până în 2016.
Cu siguranţă alegerile prezidenţiale din 2014 au fost cele care au înfierbântat cel mai mult spiritele. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat atunci. Imediat după scandalul acelor alegeri, noul preşedinte, Iohannis, a promis că va tăia în carne vie şi că va lua măsuri pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Nu numai că nu s-a ţinut de cuvânt, dar numirile pe care le-a făcut ulterior la ambasade au fost mai mult decât dubioase.
Imaginaţi-vă că atunci, atât el cât şi PNL, aveau tot interesul să rezolve problema votului în Diaspora, ţinând cont de procentele uriaşe pe care le-au luat de la „căpşunari”. Şi o puteau face, pentru că în Parlament chiar se discuta o nouă lege electorală. Hai să zicem că PSD nu avea niciun interes să facă asta, că sunt răi şi ciumă roşie şi au o problemă cu Diaspora, dar Iohannis şi liberalii ce problemă aveau?
Dacă ne aducem bine aminte, mai mulţi liberali au boicotat legea ieşind din sală sau chiar votând împotrivă. Bine, veţi spune voi, dar era PSD cel care deţinea majoritatea în Parlament şi tot ei aveau și guvernul, cu Ponta prim-ministru. Adevărat, doar că a urmat nenorocirea de la Colectiv, în urma căreia guvernul Ponta a demisionat. Şi atunci s-a îndeplinit dorinţa arzătoare a lui Iohannis, adică aceea de a avea „guvernul meu!”. Bruxelles-ul i-a trimis în plic „guvernul lui”, sau, mă rog, pe cel care avea să-l conducă, adică nimeni altul decât Dacian Julien Cioloș.
Un an de zile, până la alegerile din 2016, la putere s-au aflat Iohannis ca preşedinte şi Cioloș, ca prim-ministru. Nimeni, dar absolut nimeni nu-i putea împiedica să rezolve problema votului în Diaspora cu o simplă ordonanță de urgență. N-au făcut-o. De ce? Pentru că aşa cum am spus la început, niciun partid din România nu are interes ca problema electorală a Diasporei să fie rezolvată. PSD pentru anumite motive şi anume pentru că Diaspora votează de obicei împotriva lor, iar Iohannis, PNL, USR şi Ciolos, pentru că scandalurile produse la alegeri în străinătate le sunt întotdeauna benefice lor şi doar lor!
Iohannis a profitat din plin de nemulţumirile și scandalurile cozilor din Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014, pentru că nu este niciun secret că radicalizații din diaspora l-au votat pe el nu pentru că-l iubeau, ci pentru că urau PSD. Exact acelaşi lucru s-a întâmplat la alegerile europarlamentare și la așa-zisul referendum despre justiție din 26 Mai 2019. Votul masiv dat în diaspora Aliantei 2020 şi PNL este mai ales un vot de răzbunare împotriva PSD.
Totul a fost bine gândit din timp, altfel ce rol credeţi că au avut #diasporezisst, dacă nu acela de a pregăti terenul acestor alegeri şi, mai ales, ale celor prezidenţiale de la sfârşitul anului 2019. Tot în acelaşi scop a fost și organizat așa-zisul mitingul diasporei de pe 10 august 2018 din Piața Victoriei de la Bucureşti, miting despre care nimeni nu poate afirma că a fost al Diasporei. Nici măcar 1% din cei prezenţi atunci în piaţă nu erau din Diaspora.
Dacă credeţi că nu avem dreptate, judecaţi voi singuri ce s-a întâmplat în această perioadă, adică de la primul scandal de la prezidenţialele din 2014 şi până la scrutinul electoral din 26 Mai 2019. Iohannis, PNL, USR şi Cioloș au avut câştig de cauză doar atunci când Diaspora a explodat, adică în 2014 când Iohannis a câştigat, şi la aceste alegeri, care ştim cum s-au terminat. Între aceste alegeri au fost cele parlamentare din 2016, când introducerea votului prin corespondenţa a tăiat din start orice motiv de scandal în Diaspora, şi, surpriză, PSD a câştigat zdrobitor alegerile. Ulterior s-a dovedit că votul prin corespondenţă nu este adecvat din foarte multe motive, dar între timp scandalul a fost evitat.
Deci, pur şi simplu ni se face scârba când îi auzim acum pe Iohannis, Barna şi Cioloș că vor introduce ei votul electronic, că ei sunt de partea Diasporei şi alte caramele post electorale care vor rămâne doar vorbe. Puteau face foarte bine acest lucru când unul era (şi este încă) preşedintele ţării, iar celălalt era prim-ministru.
Singurul lucru care-i interesează este manipularea nemulțumirii radicalilor din afara țării în aşa fel ca evenimentele din Diaspora să producă un val de sentimente anti PSD, val care să ajungă bineînţeles până în ţară şi care să se transforme automat în voturi în favoarea lor.
Apoi, ar mai trebui adăugat un lucru esenţial: Diaspora este formată din peste 5 milioane de români. Sunt foarte mulți, din păcate, cei care nu votează, de silă, din lipsa unei oferte politice viabile sau din lipsă de timp, atât în procente cât şi ca număr efectiv de votanți. Imaginaţi-vă cum s-ar putea schimba peisajul politic din România dacă Diaspora ar vota în proporţie de, hai să nu spunem 50%, să spunem doar 30%! Asta ar însemna cel puţin 1.500.000 de voturi. Şi acum imaginaţi-vă că majoritatea acestor voturi ar putea ajunge la un partid, un partid al Diasporei, construit de Diaspora, care să urmărească efectiv interesele românilor din Diaspora. Ei bine, atunci cu siguranţă bătaia de joc la care sunt supuşi românii din Diaspora ar înceta şi românii din afara granițelor ar putea spera pentru prima dată la o reîntoarcere acasă. Dar pentru asta este nevoie în primul rând de conştientizarea faptului că niciun partid aflat astăzi pe scena politică româneasca nu ne vrea binele şi că nu suntem pentru ei decât masă de manevră.
Au fost încercări şi în trecut de a pune pe picioare un partid al Diasporei, încercări care din motive clare au eşuat sau nu s-au concretizat. Piedicile sunt uriașe şi taie cheful oricui, mai ales atunci când Diaspora are în teacă o spadă mult prea periculoasă pentru actualii actori ai circului politicii românești de azi iar cei care vor să te împiedice trag în tine cu toate tunurile politice, juridice și administrative.
Partidul Diaspora Română a fost înfiinţat în Diaspora și va activa pentru România, cu oameni din Diaspora şi cu români din ţară care au înţeles importanţa Diasporei și că numai împreună poate fi refăcută ființa și spiritul poporului român.
Vă invităm pe situl https://pdr.partiduldiaspora.ro/, unde puteţi citi statutul şi programul nostru politic care va fi îmbunătățit cu propunerile tuturor celor care simt românește şi unde, dacă doriţi să ne daţi o mână de ajutor, vă puteţi înscrie ca membri sau ca simpatizanţi.
Și nu în ultimul rând, nu mai confundați Diaspora cu #diasporezisst, fiindcă asemenea confuzie dă doar dovadă de necunoaștere crasă.

28 Mai 2019 Partidul Diaspora Română

Sursa - justitiarul.ro