Autor: Antoaneta Crudu – președintele Asociației Danubiana Galați, membru UZPR
Pe data de 22 noiembrie, comuna Fârțănești din județul Galați a devenit, pentru câteva ore, un adevărat templu al culturii românești. Căminul Cultural „Ion Creangă” a vibrat sub emoția cuvintelor și a cântecului, găzduind prima ediție a Festivalului „Ion Creangă – Rădăcina Copilăriei”, un eveniment care a transformat liniștea satului într-un vuiet luminos de tradiții, artă și identitate românească.
Acest demers cultural, a fost organizat de Primăria Comunei Fârțănești, la inițiativa poetei și artistei plastice Ionica Bandrabur, fiică a satului, cu sprijinul neobosit al domnul primar Adrian Filote. Evenimentul a fost nu doar o sărbătoare, ci un adevărat manifest pentru continuitatea spirituală a așezării.
Au onorat invitația:
– Dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, specialist în istorie;
– Prof. univ. dr. Pompiliu Comsa – scriitor și jurnalist;
– Dorina Stoica – scriitoare, membră USR;
– Mioara Baciu – poetă și jurnalistă;
– Prof. Lăcrămioara Lăcrămioara Jercan Teodorescu – poetă;
– Florentina Paraschiv – scriitoare;
– Moisa Ion – cronicar umoristic;
– Antoaneta Crudu – președinte Asociația Danubiana Galați;
– Constantin Chirilă – cantautor de muzică folk.
Artizanii acestui amplu Festival sunt:
Ionica Bandrabur, fiică a satului Fârțănești, este un nume care onorează cultura românească. Artist plastic, poet și scriitor, ea a rămas mereu legată de locul natal, pe care îl poartă ca pe o comoară în suflet. Cu talent, sensibilitate și profund respect pentru rădăcini, a reușit să transforme tradiția într-o sursă de inspirație și mândrie. Prin participarea la organizarea festivalului cultural dedicat satului românesc, doamna Bandrabur nu a făcut doar un gest de omagiu, ci un act de responsabilitate culturală. Într-o lume grăbită, în care globalizarea estompează identități, dânsa a demonstrat că tradiția poate fi păstrată și celebrată.
Prezența și implicarea sa arată că încă există oameni care iubesc cultura strămoșească autentică și luptă pentru a o duce mai departe. Ionica Bandrabur rămâne astfel un ambasador al valorilor românești, un model de dăruire și continuitate pentru întreaga comunitate.
Adrian Filote, primarul comunei Fârțănești, un exemplu demn de urmat, un gospodar cu vechime, ne-a întâmpinat cu pâine și sare, semn al ospitalității care nu s-a pierdut niciodată în această parte de țară. Acesta este un semn al ospitalității și al respectului străbun ce-l caracterizează pe deplin: un primar care unește trecutul cu prezentul, tradiția cu modernitatea și mai ales unește oamenii comunei. Au fost o clipe în care trecutul și prezentul s-au atins, asemenea a două ramuri ale aceluiași arbore străvechi.
Este exemplul gospodarului care conduce cu rigoare și suflet o comunitate. Cu o experiență îndelungată în fruntea comunei, el administrează cu exigență și profesionalism, ridicând standardele vieții locale prin proiecte bine gândite și printr-o permanentă grijă față de oameni.
Iubește vatra natală și tradițiile, sprijină școala și copiii, iar cultura ocupă un loc esențial în viziunea sa. Pentru dânsul, păstrarea identității satului nu este un gest simbolic, ci o datorie morală. Tocmai această implicare sinceră îl face să fie mereu aproape de comunitate, nu doar ca edil, ci ca Om.
De aceea, longevitatea sa în funcție nu este doar o confirmare a încrederii oamenilor, ci și o recunoaștere a devotamentului său profund față de comuna pe care o slujește.
Comuna Fârțănești, cu străzile sale asfaltate, curate, care poartă numele unor mari clasici ai literaturii române, cu gospodării îngrijite, cu flori de toamnă la porți și-a dezvăluit în această zi comoara ascunsă de gospodarii săi.
Deși am trecut de nenumărate ori prin această comună, mergând spre satul meu drag, nu am știut în profunzime despre această “fațetă” a comunei…Vedeam doar un loc îngrijit, deoparte si de alta a drumului național, străjuit de arborii înalți de tuia, alei de flori, verdeață, bănci, podețe la fiecare casă …case frumoase de altfel si cam atât, ceea ce ar spune că este suficient. Acum i-am descoperit frumusețea sufletească. Este un sat statornic, așezat în Câmpia Covurluiului, un „colț din România” în care tradiția nu moare, ci pulsează sub pașii celor care încă mai cred în ea.
Personalitatea lui Ion Creangă, evocată de invitații prezenți la activitatea realizată la Căminul Cultural ce-i poartă numele, a plutit peste întreaga manifestare ca o binecuvântare. Ion Creangă este, pentru literatura română, asemeni unei comori care nu se epuizează, unui izvor cu apă limpede care curge neîncetat prin generații.
În glasurile copiilor, poveștile sale au renăscut. Pe scenă s-au rătăcit inocența lui Nică, umorul sănătos al snoavelor, înțelepciunea țărănească și farmecul graiului moldovenesc iar noi cei mari, odată cu ei am trăit aceleași momente amintindu-ne cu drag despre poveștile spuse de bunici la gura sobei. Opera lui nu este doar literatură, ci o fereastră spre identitatea noastră națională, o frunză de aur din copacul copilăriei eterne.
Elevii școlilor din comună, sprijiniți de învățătorii și profesorii lor, au transformat scena într-o lume fermecată.
Îmbrăcați în costume populare de sărbătoare, ei au dat viață scenetelor „Soacra cu trei nurori” și „Pupăza din tei”, au recitat, au dansat, au cântat, au adus pe buze zâmbete și în ochi lacrimi de emoție.
Fiecare copil a fost precum o torță vie, purtând cu sine o scânteie din vatra neamului.
Fiecare profesor – o aripă de lumină care a ridicat generația tânără către valorile autentice.
Unul dintre cele mai impresionante momente ale festivalului a fost întâlnirea dintre generații.
Grupurile folclorice „Tinerețe fără bătrânețe” și copii satului au dovedit că tradiția nu are vârstă.
Doamnele grupului de senioare, cu vârste cuprinse între 65 și 80 de ani, (fondat de doamna Antonia Buruiană, care a predat ștafeta ulterior doamnei Nela Cocu), au adus pe scenă un farmec aparte, un amestec de eleganță, demnitate și bucuria de a trăi…Și astea toate nu numai la Fârțănești ci și pe scenele caselor de cultură din județ, din afara țării dar și pe scena de la Vocea României. Ele duc mai departe cu bucurie tradițiile acestui loc fermecat de la țară, din Fârțănești. În această zi de 22 noiembrie 2025, grupul a împlinit doi ani de la înființare. La mulți ani !
În glasurile lor, cântecul a sunat ca o rugă veche; în pașii lor, dansul a fost ca o bătaie de inimă a satului.
“Aproximativ 85 de elevi din școlile satului au urcat pe scena Căminului Cultural „Ion Creangă”, sfidând timp de trei ore tehnologia modernă. Îndrumați de cei mai dăruiți dascăli: Ilie Doina, Iordache Marinela, Romașcu Nicoleta, Fătu Simona, Mardare Mioara, Tiron Mihaela, Diaconu Angelica și Crișana Agripina, acești copii au susținut un program artistic bine realizat, rămânând în tiparul lui Nică a Smarandei din Humulești.
Micii artiști au încântat publicul numeros cu citate și scenete din opera lui Creangă „Pupăza din tei” și „Soacra cu trei nurori”, precum și cu dansuri și cântece populare. S-au întrecut apoi în cele trei concursuri: „Ce știi despre Creangă?” (cultură generală), „Parada personajelor din operele lui Creangă” și „Vorba dulce de la Creangă” (concurs de recitare).
Toți copiii care au evoluat pe scenă au primit din partea organizatorului, Primăria Comunei Fârțănești, diplome și daruri, în semn de apreciere pentru frumosul dăruit. Premii în cărți s-au oferit participanților la concursul ,,Ce știi despre Creangă” din partea Casei de Cultură Slănic Moldova.
Două exemplare din enciclopedia „Slănic-Moldova – Perla Carpaților Orientali” au fost donate Bibliotecii Comunale și Școlii Gimnaziale „Ștefan Istrati” din Fârțănești, din partea Primăriei Slănic-Moldova, ca omagiu adus celui care, în ultimii ani de viață, a pășit pragul stațiunii balneoclimatice Slănic-Moldova, în speranța că băile cu apele izvoarelor descoperite de serdarul Mihalache Spiridon îi vor alina suferințele.
Copiii le-au urmat, întinzând între trecut și prezent o punte de flori. A fost o „punere în undă” a sufletelor – o dovadă că tradiția, atunci când e trăită cu iubire, devine eternă.”( Ionica Bandrabur-sursa facebouk ).
Aici, oamenii mici și mari se încăpățânează să păstreze viu ceea ce alții uită: chipul blând al înaintașilor, cântecul bătrânesc, graiul, portul, legenda ce adesea sunt descrise în opera lui Ion Creangă.
Acest festival dovedește că, acolo unde există dragoste de țară, organizatori responsabili, elevi, părinți și profesori care-și iubesc rădăcinile dar și voință din partea autorităților, se pot clădi adevărate catedrale ale spiritului.
Evenimentul este catalogat ca o mărturisire, o lumânare aprinsă în pridvorul culturii românești, o fereastră deschisă spre viitor ce aduce un mare merit localnicilor.
La Fârțănești, într-o zi de noiembrie, oamenii au redescoperit ceea ce națiunile uită prea des: că sufletul unui popor nu se află în zgomotul orașelor, ci în murmurul satelor, în lumina poveștilor, în casele modeste și în inimile copiilor care urcă pe scenă cu emoția primilor pași în lume.
Festivalul „Rădăcina Copilăriei” este mai mult decât un eveniment.
Este o sărbătoare a memoriei, un strigăt blând „Nu uitați cine sunteți!”, este torța pe care bătrânii o înmânează tinerilor, iar aceștia o ridică spre cer.
Cât timp există sate ca Fârțănești, cât timp există copii care își cunosc eroii și dascăli care aprind lumina în ei, cât timp există oameni care își iubesc rădăcinile, cultura românească nu va pieri niciodată…pentru că aici, în această comună așezată de o parte și de alta a pârâului Chineja, de la poale de dealuri, poveștile nu se spun, doar se trăiesc, pentru că aici este un loc care respiră prin cultură, iar această localitate se numește FÂRȚĂNEȘTI cu oameni minunați!
