Autor: Mioara BACIU, UZPR
Născută, pe 8 decembrie 1876, în comuna gălățeană Ivești, unde se află și Casa memorială care îi poartă numele, Hortensia Papadat-Bengescu prozatoare, romancieră şi nuvelistă, a cărei operă este studiată în manualele școlare contemporane, este creatoarea romanului modern de analiză psihologică, din epoca interbelică.
Romanele sale „Fecioarele despletite” (1926), „Concert din muzică de Bach” (1927), „Drumul ascuns” (1932) și „Rădăcini” (1938), fac parte din faimosul Ciclu al Hallipilor, o frescă socială și psihologică de excepție a burgheziei românești. Sunt considerate drept primele cele mai importante realizări ale prozei psihologice românești, caracterizate prin acuitatea observației, diversitatea și complexitatea metodelor de analiză psihologică.
În anul 1946 Hortensia Papadat Bengescu Cariera obține Premiul Național pentru proză ceea ce reprezintă un punct forte al carierei sale.
Interzisă în timpul regimului comunist a fost, ajungând să trăiască la bătrânețe în condiții precare, iar la vârsta de 79 de ani s-a stins din viață, la București, pe 5 martie 1955. Abia după anul 1965 a fost reabilitată și reintrodusă în mediul literar.
Începând cu data de 27 iulie, în semn de apreciere, îBanca Națională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic, o monedă din argint cu tema „Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naștere”, ambalată în capsule de metacrilat transparent, care sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Iar pe certificatele de autenticitate se găsește semnătura guvernatorului BNR și a casierului central.
Compoziția grafică inspirată de opera „Concert din muzică de Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2026” și valoarea nominală „10 LEI”, constituie aversul monedei. Nu este doar un portret comemorativ, ci o trimitere artistică la universul ei literar.
Reversul monedei redă portretul, numele scriitoarei și anii între care a trăit aceasta „1876” și „1955”.
Tirajul aprobat pentru moneda din argint este de 300 de piese, iar prețul de vânzare pentru moneda din argint este 1.050,00 lei cu TVA, care cupride inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Moneda are putere circulatorie pe teritoriul României.
Pentru cine dorește să rezerve piesele numismatice, există un formular dedicat, pe o pagină BNR ce a devenit funcțională, începând cu 27 iulie, ora 09:00. Formularul va fi disponibil în limita stocului destinat rezervărilor online.
Dacă stocul destinat rezervărilor on-line se epuizează, există și posibilitatea achiziționării direct de la ghișeele sucursalelor regionale ale BNR, fără a fi necesară o rezervare în acest sens, după data de 27 iulie.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.
O monedă comemorativă o readuce autorul și opera sa în atenția generațiilor actuale, este o reparație morală simbolică, o recunoaștere a valorii sale culturale, o recunoaștere a contribuției feminine la patrimoniul românesc.
Din perspectivă culturală, asemenea monede au și un rol educativ. Ele îi determină pe mulți să întrebe: „Cine a fost Hortensia Papadat-Bengescu?” Uneori, o monedă poate face mai mult pentru memoria unui scriitor decât o lecție de manual.
Faptul că BNR a decis să emită o monedă de argint dedicată Hortensia Papadat-Bengescu, la împlinirea a 150 de ani de la naștere, înseamnă că statul român îi recunoaște statutul de personalitate reprezentativă a patrimoniului național.
Un aspect de notorietate care merită menționat este și faptul că, scriitorul gălățean Sterian Vicol este printre acele personalități culturale, care, an de an, aduc cinstire operei Hortensiei Papadat Bengescu, prin organizarea de ample activăți culturale dedicate acesteia, la Casa Memorială din Ivești.
Conluzionând, print-un aforism care îmi aparține, pot afirma că, atunci când chipul unui scriitor este gravat în argint, nu metalul îi sporește valoarea, ci valoarea operei dă strălucire metalului.
Și mai cred cu tărie că această emisiune transmite și un mesaj încurajator pentru creatorii contemporani și anume că: operele autentice depășesc timpul, iar societatea ajunge, mai devreme sau mai târziu, să le recunoască valoarea.