Autor: Adrian Talabă, membru UZPR
În istoria literaturii române, anul 1840 este un an important datorită apariției revistei „Dacia literară” publicație ce a adus o contribuție importantă la dezvoltarea și modernizarea culturii naționale.
Revista a fost lansată la Iași pe 30 inuarie 1840 sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu unul dintre cei mai importanți oameni de cultură și politicieni ai perioadei pașoptiste. A apărut într-o perioadă în care se făceau traduceri și adaptări din alte limbi. În acest context Mihail Kogălniceanu a considerat necesară apariția unei reviste care să promoveze originalitatea și să contribuie la crearea unei literaturi autentice și care a funcționat ca un „manifest literar” unificând scriitori din toate provinciile românești într-o limbă și o cultură unitară.
În articolul program intitulat „Introducție”, Mihail Kogălniceanu a enunțat direcțiile în care trebuie să evolueze revista.
– crearea unei literaturi originale inspirate din realitățile naționale, din istoria poporului român, frumusețile naturii și tradițiile populare.
– susținerea unității culturale între românii din toate provinciile istorice. Chiar titlul revistei, „Dacia literară” sugera ideea unei comunități culturale și își propunea să publice creațiile literare valoroase din Moldova, Țara Românească și Transilvania consolidând conștiința națională.
– deasemenea revista își propunea de dezvolte o critică literară obiectivă neînsoțită de ură personală.
Mihail Kogălniceanu a atras în jurul revistei, personalități culturale ale vremii, cum ar fi: Vasile Alecsandri, Constantin ( Costache) Negruzzi, Grigore Alexandrescu etc. În paginile sale găsim scene istorice din cronicele Moldaviei, un exemplu reprezentativ este nuvela istorică „Alexandru Lăpușneanu” a lui Constantin Negruzzi considerată o capodoperă a literaturii române, scene pitorești din obiceiurile poporului dar și texte din alte reviste cum ar fi: „Foaie pentru minte și literatură”, „Curierul românesc”, sau „Albina românescă”.
Revista va promova ideile unor generații tinere de scriitori dintre care amintim: Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu,Vasile Cârlova, Ion Ghica, Alecu Russo care vor impune un suflu nou în literatură.
Deși revista a fost suspendată după apariția celui de-al treilea număr de către domnitorul Mihail Sturza, din cauza contextului politic al cenzurii vremii, ideile promovate de aceasta au continuat să influențeze generațiile viitoare de scriitori, ea continuând cu a doua ediție după 1859. Programul său literar a devenit un reper pentru dezvoltarea și afirmarea unei literaturi naționale moderne.
Importanța revistei „Dacia literară” nu constă în durata existenței sale cât în valoarea principiilor pe care le-a promovat. Ideile formulate de Mihail Kogălniceanu a contribuit la formarea unei identități literare și culturale naționale, care avea să se consolideze în deceniile următoare. Revista a deschis drumul către o creație originală rămânând până astăzi un simbol al modernizării literaturii române.
În 1990- Muzeul Național al Literaturii Române din Iași începe să editeze o nouă ediție a revistei „Dacia Literară” care continuă să fie tipărită și în prezent. Periodicele susțin curentele tradiționale dar și conceptele estetice dezvoltate mai recent.
