Autor: Antoaneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați, membru U.Z.P.R.
Primăvara este anotimpul în care natura renaște și totul prinde din nou viață. După zilele lungi și reci ale iernii, pământul se trezește treptat, iar lumea pare mai luminoasă și mai plină de speranță. Cerul capătă nuanțe senine de albastru, iar vântul cald aduce mirosul proaspăt al florilor. În această perioadă, grădinile se umplu de culori vii, iar florile își ridică timid petalele colorate și răspândesc parfumul delicat peste tot. Primăvara ne aduce bucurie, energie și sentimentul unui nou început.
Ea sosește ca o adiere blândă care trezește natura din somnul iernii. Pământul își deschide ochii sub razele calde ale soarelui, iar cerul senin pare că zâmbește din nou lumii. Vântul ușor mângâie grădinile înflorite, iar fiecare colț al naturii se umple de viață și speranță. În acest anotimp, totul pare un poem al renașterii și al frumuseții.
Este luna martie, iar odată cu sosirea primăverii natura își dezvăluie din nou frumusețea și speranța unui nou început! În acest tablou al renașterii se regăsesc și câteva sărbători importante pentru tradiția populară românească, sărbători care păstrează vie identitatea și legătura noastră cu valorile strămoșești.
1 MARTIE – MĂRȚISOR
Una dintre cele mai îndrăgite sarbători este sărbătoarea Mărțișorului, celebrată la 1 martie. În fiecare an, acest simbol al primăverii este dăruit cu bucurie în întreaga țară, dar și peste hotare, acolo unde trăiesc comunități de români care păstrează cu drag tradițiile moștenite. Firul împletit alb-roșu și micul simbol prins la piept nu reprezintă doar un obiect decorativ, ci poartă în el semnificații adânci: speranță, renaștere, sănătate și noroc pentru anul care începe odată cu primăvara.
Importanța culturală a Mărțișorului a fost recunoscută oficial în anul 2017, când această frumoasă tradiție a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial al umanității de către UNESCO. Această recunoaștere confirmă valoarea universală a unui obicei care, deși profund românesc, transmite un mesaj universal de optimism, continuitate și reînnoire.
Astfel, mărțișorul devine mai mult decât un simplu simbol purtat la piept. El reprezintă o punte între generații, o expresie a identității culturale și a apartenenței la valorile românești. Pentru românii aflați departe de țară, oferirea sau primirea unui mărțișor înseamnă retrăirea unei părți din „acasă”, reafirmarea legăturii cu rădăcinile, cu tradițiile și cu Țara.
În acest spirit al păstrării și promovării tradițiilor românești, Centrul Regional al Culturii Moldovenești din Raionul Reni, Regiunea Odesa, a organizat un eveniment dedicat Zilei Mărțișorului, reunind participanți din mai multe țări: România, Republica Moldova, Macedonia, Bulgaria și Ucraina. Manifestarea a avut rolul de a evidenția bogăția tradițiilor culturale și de a aduce împreună comunități diferite, unite prin respectul pentru patrimoniul cultural.
România a fost reprezentată cu mândrie de doamnele din Galați: Hulea Ecaterina, educator școlar, absolventă a Liceului Pedagogic din Galați și meșter popular, și Hulea Felicia-Claudia, învățător la Școala nr. 33 din Galați. Prin activitatea lor, acestea au prezentat on line publicului semnificația mărțișorului, tradițiile legate de această sărbătoare și modul în care acest simbol al primăverii este păstrat în cultura românească.
Materialele pregătite de acestea au fost prezentate în fața unor grupuri de elevi, cadre didactice și locuitori ai comunei Satul Nou, din Raionul Reni, Regiunea Odesa. Evenimentul a avut o puternică valoare educativă și culturală, contribuind la apropierea comunităților și la transmiterea tradițiilor către generațiile tinere.
Datorită valorii și clarității informațiilor prezentate, o parte dintre materialele realizate au fost selectate, traduse în limba ucraineană și ulterior difuzate la televiziunea din orașul Odesa, fiind disponibile și pe platforma YouTube. Astfel, mesajul tradiției mărțișorului a ajuns la un public mult mai larg, promovând cultura românească dincolo de granițe.
Coordonatorul acestui frumos eveniment a fost doamna Babară Margareta, directorul Centrului Regional al Culturii Moldovenești, Regiunea Odesa, care s-a implicat activ în organizarea și desfășurarea manifestării, contribuind la consolidarea relațiilor culturale dintre comunități.
De asemenea, Asociația Danubiana Galați a sprijinit această inițiativă în virtutea unei colaborări de lungă durată, prin care se urmărește promovarea culturii, tradițiilor, istoriei și limbii române în comunitățile românești din Regiunea Odesa. Astfel de proiecte reprezintă pași importanți în menținerea identității culturale și în consolidarea legăturilor dintre românii de pretutindeni.
Partenerii principali ai acestor demersuri sunt cadrele didactice din regiune, care, de-a lungul timpului, au participat la șapte proiecte transfrontaliere dedicate educației și culturii. Aceste proiecte au reunit peste 350 de cadre didactice etnici români, contribuind la păstrarea limbii române și la transmiterea valorilor culturale în rândul comunităților locale.
Prin astfel de inițiative, tradiția mărțișorului continuă să fie nu doar un simbol al primăverii, ci și o dovadă vie a unității culturale și a legăturii dintre românii de pretutindeni.
8 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII
Femeia și primăvara reprezintă un simbol al renașterii, al frumuseții și al speranței. Așa cum primăvara readuce viața în natură, înflorind florile și trezind pământul la viață, femeia aduce în lume iubire, grijă, sensibilitate, echilibru și viață. Amândouă sunt asociate cu începutul, cu energia creatoare și cu capacitatea de a dărui viață și lumină celor din jur.
Se poate spune, pe scurt, că inima femeii seamănă cu anotimpul de primăvară, când parcă și copacii scriu poezii! Este anotimpul în care florile înfloresc și aduc speranță, Iar natura devine o simfonie de culori și ciripit de păsări. Primăvara este un tablou multicolor care acoperă lumea și îi redă frumusețea. Dacă ne gândim la primăvară ca la un nou început, putem spune că este și un anotimp al pasiunii, iar meritul pentru această energie și lumină simbolică îi aparține, în mod simbolic, femeii.
Femeia există pentru a aduce lumină acolo unde este întuneric și pentru a limpezi tot ceea ce este tulbure în viață. Prin blândețea, răbdarea și înțelepciunea ei, ea reușește să transforme greutățile în speranță și să aducă echilibru acolo unde lucrurile par pierdute.
Tocmai pentru această putere tăcută, pentru dragostea și dăruirea ei, femeia este sărbătorită în fiecare an, la Ziua Internațională a Femeii, la 8 Martie, într-un gest de recunoștință și omagiu. Este ziua în care ne oprim pentru o clipă și spunem „mulțumesc” tuturor femeilor care, prin prezența lor, fac lumea mai frumoasă, mai caldă și mai plină de sens.
La Galați, la inițiativa Consiliul Județean Galați și a Centrul Cultural Dunărea de Jos, a fost organizat un spectacol dedicat femeilor – mame, bunici și tinere fete. Evenimentul a fost susținut de Orchestra „Valurile Dunării”, oferind publicului un moment artistic deosebit, plin de emoție și apreciere pentru rolul important al femeii în societate.
În concluzie, femeia rămâne un simbol al frumuseții, al iubirii și al renașterii, asemenea primăverii care readuce viața în natură. Prin sensibilitatea, răbdarea și puterea ei interioară, femeia contribuie la crearea unui echilibru în familie și în societate. De aceea, sărbătoarea Ziua Internațională a Femeii reprezintă un prilej de recunoștință și respect pentru toate femeile care, prin prezența și dăruirea lor, aduc lumină, speranță și armonie în viața celor din jur.
9 MARTIE – tradiția populară spune că în această zi se sărbătoresc cei 40 de Mucenici
Povestea celor 40 de Mucenici- tradiție și educație la Centrul Cultural Dunărea de Jos Galați”
Sărbătoarea “Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia”, celebrată în fiecare an la data de 9 martie, reprezintă un moment important atât în tradiția religioasă, cât și în cultura populară românească. Cei 40 de Mucenici din Sevastia au fost 40 de soldați romani creștini care au fost martirizați în anul 320 pentru că au refuzat să renunțe la credința creștină și sunt venerați în tradiția creștină, mai ales în Biserica Ortodoxă. Cu această ocazie, la Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galați a fost organizată o activitate cultural-educativă intitulată „Povestea celor 40 de Mucenici”, menită să promoveze tradițiile și obiceiurile legate de această zi.
Activitatea s-a desfășurat sub îndrumarea doamnei Hulea Ecaterina, educator școlar și meșter popular din comuna Vânători- Galați, împreună cu membrii grupului „Artă și Meșteșug” pe care-l coordonează. Aceasta le-a prezentat participanților semnificația sărbătorii, precum și tradițiile populare care s-au păstrat de-a lungul timpului în diferite zone ale țării.
La activitate au participat elevii clasei a X-a C, calificarea „tehnician în industrie alimentară”, de la Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna” din Galați. Aceștia au fost însoțiți și coordonați de profesorii Raluca Anton și Angelica Cîrcei, care au sprijinit implicarea elevilor în discuțiile și activitățile desfășurate.
În cadrul evenimentului, doamna Eugenia Notărescu, reprezentant al Compartimentului „Cercetare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare” din cadrul Centrului Cultural “Dunărea de Jos” Galați, a organizat un dialog cu elevii despre importanța acestei sărbători și despre modul în care tradițiile populare contribuie la păstrarea identității culturale.
Prin această activitate, elevii au avut ocazia să afle mai multe despre povestea și semnificația celor 40 de mucenici, dar și despre tradițiile românești legate de această zi, precum pregătirea mucenicilor sau obiceiurile populare care marchează începutul primăverii.
Legenda spune astfel:
În tradiția populară românească, ziua de “Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia” este însoțită de o legendă veche despre începutul primăverii.
Se spune că în această zi se deschid porțile primăverii, iar cei 40 de sfinți bat pământul cu ciocanele lor, pentru a scoate căldura și a alunga frigul iernii. De aceea, oamenii spuneau că după 9 martie începe adevărata primăvară.
O altă parte a legendei spune că în această zi se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele celor plecați vin pe lângă casele lor. Din acest motiv, oamenii pregătesc mucenici – colăcei în formă de 8, făcuți din aluat, cu miere și nucă – pe care îi împart pentru pomenirea morților.
Tot în această zi există și obiceiul ca bărbații să bea 40 sau 44 de pahare de vin. Tradiția mai spune că vinul simbolizează sângele și jertfa celor 40 de mucenici, dar și puterea pe care trebuie să o aibă bărbații pentru tot anul. De aici vine și gluma populară că 9 martie este „sărbătoarea bărbatului”.
Astfel, ziua mucenicilor este văzută la români ca o îmbinare între credința creștină și tradițiile populare, marcând atât amintirea martirilor, cât și trezirea naturii la viață, după iarnă.
Cei patruzeci de sfinți au rămas uniți în credință până la sfârșit și au murit ca martiri. De atunci, ei sunt cunoscuți ca „Cei 40 de Mucenici din Sevastia”, iar povestea lor este spusă ca o legendă despre curaj, credință și statornicie. În fiecare an la 9 martie, oamenii își amintesc că la noi, la români, sărbătoarea „Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia” mai este cunoscută popular sub mai multe denumiri: mucenicii, măcinicii, sfințișorii, moșii de primăvară, ziua bărbatului (denumire populară în unele zone).
În cadrul activității s-a desfășurat o lecție de instruire practică, în care s-a demonstrat modul de preparare a mucenicilor, preparat tradițional specific sărbătorii Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Elevii, alături de profesorii lor și de membrele grupului „Artă și Meșteșug”, au participat activ la prezentarea acestui procedeu chiar la fața locului.
Momentul a fost unul interesant și educativ pentru toți participanții, oferindu-le ocazia să observe și să învețe etapele preparării acestui produs tradițional. La finalul activității, mucenicii pregătiți au fost degustați de către cei prezenți.
În concluzie, evenimentul organizat la Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galați a reprezentat o oportunitate valoroasă pentru tineri de a descoperi și de a înțelege mai bine patrimoniul cultural și spiritual românesc, contribuind la păstrarea și transmiterea tradițiilor către noile generații.
