Autor: Iulian BACIU
Editura Militară din București a publicat, în 2025, volumul “Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)”, la opt decenii de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, important izvor pentru istoriografia românească.
Cartea a apărut sub egida Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria”, prin Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” din Râmnicu-Vâlcea, coordonatorul proiectului fiind istoricul Eugen Petrescu, președintele Filialei Județene “Matei Basarab” Vâlcea și fondatorul centrului de cercetări.
Lucrarea este impresionantă prin dimensiuni: 79 de autori semnează 1.350 de pagini, format B5, respectiv, 91 de texte, reunind istorici consacrați, cercetători ai Academiei Române, specialiști în istorie militară, arhiviști, muzeografi, teologi și profesori, alături de tineri autori, care oferă “un model de sinteză colectivă”, un dialog între istoria socială, studiile memoriale și experiența cotidiană a războiului.
Prefața este semnată de către academicianul Dorina-Elena N. Rusu, care evidențiază legitimitatea științifică a demersului, iar postfața de către profesorul universitar doctor Ioan Opriș.
Nota asupra volumului și prefața sunt publicate în limbile română, engleză și franceză, traducerile fiind realizate de Ramona Chiribuță și Camelia Neagoe.
În volum sunt inserate studii, articole, interviuri, fotografii documentare, eseuri, versuri (dedicate de către poetul George Voica centenarului ostaș) și recenzii într-o construcție editorială riguroasă, inedită.
Mesajele de deschidere aparțin Înaltpreasfințitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și generalului-locotenent (r) Corneliu Postu, președintele asociației.
Problematica Primului Război Mondial și a Marii Uniri au mai fost obiect al cercetării Centrului “Pr. Dumitru Bălașa” în perioada 2016-2024, rezultatul final fiind colecția omagială “Centenar. Primul Război Mondial și Marea Unire a Românilor”, în șase volume, la care s-a adăugat lucrarea dedicată Eroului Necunoscut. La proiect au contribuit peste 130 de autori din România, Republica Moldova și Ucraina.
În noul volum, accentul se mută pe a doua conflagrație mondială, numită sugestiv de către coordonator, “Războiul Reîntregirii Neamului”, care sintetizează teza centrală a lucrării, ținând cont de faptul că România a intrat în război pentru recuperarea teritoriilor pierdute în tragicul an 1940.
Istoricii militari Alesandru Duțu și Ion Giurcă, deschid studiile istorice. În primul studiu este prezentată poziția României “între Wehrmacht și Armata Roșie”, cu mobilurile, speranțele și deziluziile epocii. În cel de-al doilea aflăm consecințele politice și militare ale cedării fără luptă a teritoriilor revendicate de URSS.
Prin prisma contextului politico-militar al anilor 1940-1945, sunt analizate Pactul Ribbentrop-Molotov, ultimatumul sovietic din iunie 1940, Dictatul de la Viena și Tratatul de la Craiova.
Negocierile paralele care au condus la semnarea și dezavuarea pactului sovieto-german sunt reconstituite de ctăre istoricul Alexandru Oșca.
De la coordonatorul Muzeului Militar „Ștefan cel Mare” din Iași, Colonelul (r) dr. Dan Prisăcaru, rămâne mărturie o analiză dură a evacuării Basarabiei, nordului Bucovinei și a Ținutului Herța, care dezvăluie carențele și vulnerabilitățile establishment-ului politico-militar al statului român interbelic. În septembrie 1940, după pierderi teritoriale de peste 100.000 de kilometri pătrați, România Mare a încetat astfel să existe.
Este reconstituită, de asemenea, experiența frontului prin luptele vânătorilor de munte în Caucaz, „Divizia de Cremene” a generalului Ion Dumitrache și acțiunile infanteriei marine.
Urmare unui studiu interesant semnat de comandorul (rtr.) Ioan Damaschin luăm cunoștință despre „Operațiunea 60.000” despre retragerea trupelor româno-germane din Crimeea, care este cea mai mare operație navală desfășurată în Marea Neagră în timpul conflagrației.
Cercetări riguroase ale actului de la 23 august 1944, inclusiv prin prisma documentelor diplomatice americane, sunt realizate de către istoricul Corvin Lupu, care analizează armistițiul sovieto-român negociat la Stockholm drept o „cheie” a luptei pentru putere dintre regele Mihai și mareșalul Antonescu.
Activitățile comuniste de sabotaj și propagandă, așa cum apar în rapoartele serviciilor de informații românești, paginile dureroase ale epocii postbelice, studiile dedicate generalilor români prizonieri sau întemnițați de regimul communist, destinul generalului Henri Cihoski, ridicat de Securitate la 79 de ani și mort la Sighet, fără judecată, în mai 1950, toate acestea sunt analizate de către Alin Spânu.
Viața din spatele frontului și funcționarea instituțiilor în condiții excepționale sunt tratate de către Georgeta Ghionea, care analizează activitatea bancară din Oltenia în anii războiului.
Despre soarta arhivelor românești evacuate în județul Vâlcea în anul de cotitură 1944, vorbește Dumitru Garoafă, iar Ioan Lăcătușu prezintă viața cotidiană din Sfântu Gheorghe și județul Trei Scaune, după eliberarea din septembrie 1944.
Sovietizarea țării este redată de către istoricul constănțean Costin Scurtu, prin secvențe surprinse în Dobrogea anului 1945, prin descrierea modului în care s-a desfășurat greva studențească antirevizionistă de la Cluj, din primăvara lui 1946. Iar de la Bogdan Emanuel Răduț aflăm despre emisiunea filatelică „Pacea”, dedicată semnării Tratatelor de Pace de la Paris.
Dezvăluiri impresionante din jurnale de front, scrisori de concentrare, corespondențe, eseuri, care emoționează sunt și cele referitoare la: eroinele necunoscute ale frontului românesc (eroul sanitar Elena Chiriță), eroii locali (pontonierul Eftimie Croitoru, salvatorul podului de pe Tisa, sau frații Ion și Constantin Racoțeanu), preoți confesori, misiunea ortodoxă din Transnistria și episcopul Partenie Ciopron, ultimul episcop al Armatei, mitropolitul Visarion Puiu și anii săi de exil (1944 și 1964, ultimii veterani vâlceni ( Ilie Ciocan, născut la 28 mai 1913, care a fost cel mai vârstnic veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, care a trăit până în mai 2026).
Restituirile basarabene și responsabilitatea memoriei ocupă, de asemenea un rol important în carte.
Corvin Lupu și Cristian Troncotă discută despre implicarea serviciilor secrete în evenimentele de la 23 august 1944, iar Generalul Grigore Buciu și istoricul Petre Otu scot în evidență fapte, împrejurări “despre război și pace după 80 de ani”.
Despre ce s-a întâmplat în Basarabia și Transnistria în anii conflagrației, aflăm de la istoricul Octavian Țîcu, iar despre exilările populației basarabene la munci forțate în minele URSS din 1940-1941, de la Maria Gogu-Zinovii. Despre mănastiri și viața monahală, despre preoți martiri aflăm de la Preasfințitul Veniamin Goreanu, Preotul Ioan Lisnic și de la Eugen Petrescu.
Ultimul capitol este dedicat aparițiilor editoriale recente si integrează volumul în circuitul istoriografic actual.
În ansamblu, cartea, care are rol formativ explicit, se adresează deopotrivă specialiștilor, tinerilor cercetători și publicului interesat de istorie, contribuie la întelegerea unor probleme existențiale, care răspund la întrebări precum: cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm.
Dacă nu vom reduce cultul eroilor la un simplu act de pietate, vom putea construi cu grijă și responsabilitate moșteniri civice și istoriografice pentru generațiile viitoare.